Scandal uriaș în cazul ”Ferma Băneasa”? Demers de ultim moment în cazul avocatului Robert Roșu

Dosarul Ferma Băneasa

Condamnarea la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul ”Ferma Băneasa” – după ce fusese achitat pe fond- a avocatului Robert Roșu a pus pe jar întreaga comunitate a profesioniștilor în științe juridice, fiind numeroase semne de întrebare în acest dosar.

Neclaritățile referitoare la repartizarea acestui dosar la un anumit complet de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție au declanșat o avalanșă de acuzații, venind din partea colegilor avocatului, precum și din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România, arată un material exclusiv Gandul.

Luni au fost declanșate verificări privind respectarea legii şi regulamentelor în legătură cu repartizarea aleatorie a dosarului ”Ferma Băneasa”. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina Alina Corbu, a dispus verificări cu privire repartizarea aleatorie a dosarelor la toate secţiile ÎCCJ.

Documentul de ultimă oră prezentat de Gândul arată că avocații care îl reprezintă pe avocatul Robert Roșu solicită sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări asupra respectării prevederilor legale şi regulamentare în legătură cu acest dosar cu miză, în care au mai fost condamnați omul de afaceri Remus Truică și Prințul Paul al României, alături de doi cetățeni israelieni – Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein.

A fost direcționată repartizarea dosarului ”Ferma Băneasa”?

Dosarul ”Ferma Băneasa” a fost repartizat la ”completul negru” – așa cum a fost etichetat în mass-media – format din Ionuț Matei, Florentina Dragomir și Ioana Ilie, însă există suspiciuni foarte mari că această repartizare nu a fost aleatorie, ci direcționată.

Completul condus de judecătorul Ionuț Matei de la ÎCCJ a desființat sentința dată pe fond de instanța Curții de Apel Brașov și, la rejudecare, a schimbat încadrarea juridică la avocatul Robert Roșu din ”trafic de influență” în ”aderare la grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu a unor funcționari publici din diverse instituții ale statului implicate în lanțul retrocedării bunurilor în cauză”.

Având ca premisă acuzația că repartizarea dosarului ar fi fost ”direcționată”, avocații lui Robert Roșu – reprezentanți ai caselor de avocatură ”Chiriță și Asociații” și ”Țucă, Zbârcea și Asociații” – cer să fie fie efectuate verificări pentru a se constata:

  • ”Dacă repartizarea dosarului penal nr. 354/64/2016 în apel la Completul nr. 4 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a fost aleatorie; dacă au fost anterior blocate unele dintre completele secţiei penale şi motivele pentru care acestea au fost blocate; dacă parametrii de repartizare ai cauzei au fost corect stabiliți; dacă, având în vedere eventualele complete blocate şi parametrii de repartizare ai cauzei, ar fi fost disponibile mai multe complete de judecată.
  • Dacă la nivelul ICCJ a fost realizat un audit extern asupra sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor”, se precizează în cererea formulată de echipa de avocați a lui Robert Roșu.

O serie de deficiențe în activitatea de repartizare aleatorie a dosarelor la ÎCCJ

Inspectorii desemnaţi în acest caz au verificat modalitatea de repartizare a dosarelor la care s-au efectuat verificări directe, aici fiind inclusă şi ÎCCJ. Aceștia au verificat, în egală măsură, modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la incidentele procedurale şi excepţiile de la repartizarea aleatorie.

Raportul a fost aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/15.10.2019 și a avut ca obiectiv ”Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea”.

Potrvit Raportului, inspectorii de specialitate au constatat ”o serie de deficienţe în privinţa luării măsurilor organizatorice necesare desfăşurării în condiţii de legalitate a activităţii de repartizare aleatorie a dosarelor la ÎCCJ – Secţia penală, cum ar fi nereguli privind parametri de repartizare ş.a.”, se arată în cererea depusă de avocatul Robert Roșu prin ”Chiriță și Asociații” și ”Țucă, Zbârcea și Asociații”.

Raportul respectiv a avut  în  vedere  exclusiv cauze vizând magistraţi sau în legătură cu  acestea,  ”dar constatările  inspectorilor  se  răsfrâng asupra tuturor cauzelor înregistrate la instanţa supremă în perioada de referinţă. Nu cunosc ca aceste carenţe să fi fost  remediate ulterior, dovadă în acest sens fiind Raportul de activitate al Inspecţiei Judiciare pe anul 2019 în care inspectorii au propus luarea în cadrul ÎCCJ a mai multor măsuri pentru îndreptarea sistemului de repartizare aleatorie”, susține avocatul Robert Roșu prin reprezentanții săi.

”Suspiciuni întărite de succesiunea evenimentelor din această cauză”

Avocații lui  Roșu mai specifică faptul că ”aceste constatări sunt în măsură să nască suspiciuni în legătură cu modalitatea de repartizare a dosarului nr. 345/64/2016 la Completului nr. 4 din cadrul ÎCCJ – Secţia penală în anul 2019, suspiciuni întărite de succesiunea evenimentelor din această cauză”.

Aceștia prezintă și alte semne de întrebare din acest dosar.

  • Curtea de Apel Braşov a pronunţat Sentinţa penală nr. 39/2019 la data de 27 iunie 2019; împotriva hotărârii au declarat apel unele părţi şi DNA;
  • Hotărârea este redactată şi comunicată părţilor, respectiv parchetului specializat, la finele lunii septembrie 2019, iar în perioada imediat următoare dosarul a fost cerut şi trimis la DNA în vederea redactării motivelor de apel;
  • La data de 24 decembrie 2019, cândva după ora 12, dosarul a fost înregistrat pe rolul ÎCCJ – Secţia penală şi repartizat Completului nr. 4; la momentul respectiv motivele de apel ale parchetului nu erau depuse la dosar, cu toate că procurorii l-au ţinut 2 luni în vederea motivării apelului;
  • Motivele de apel ale DNA au fost depuse abia la data de 21 ianuarie 2019, după aproape o lună de la data înregistrării cauzei pe rolul instanţei de control judiciar; de altfel, întârzierea depunerii memoriului privind apelul parchetului a constituit unul din motivele amânării cauzei la primul termen de judecată din 30 ianuarie 2020, apărătorii inculpaţilor solicitând timp în vederea studierii lor;
  • Acest complet de judecată a soluţionat cauza în apel, pronunţând Decizia penală 382 din 17 decembrie 2020; hotărârea este în curs de redactare.

Avocatul Robert Roșu: ”Se impune să sesizaţi Inspecţia Judiciară”

Potrivit echipei de avocați a lui Robert Roșu, suspiciunile prezentate punctual ”scot în evidență o aparenţă de „direcţionare” a cauzei către completul de judecată indicat cu încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie, ceea ce atrage efectuarea de verificări de către  organul  competent”.

În mod complementar, aceștia susțin că este ”bizar” ca dosarul să fie înregistrat ”în Ajunul Crăciunului”, atunci când cea mai mare a personalului ÎCCJ ”trebuie să fi fost acasă”.

În conformitate cu prevederile art. 41 alin. 1 lit. g corob. cu art. 74 alin. 1 lit. b şi art. 74 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 prin care sunt atribuite competenţele, avocatul Robert Roșu solicită sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea demarării verificărilor privind modalitatea de repartizare a dosarului la completul care a pronunţat hotărârea care a soluţionat apelul.

Sursa: Gandul