Întreaga poveste a pornit de la comunicatul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care opinia publică era informată că la nivelul acestei instanțe s-a dispus un control cu privire la repartizarea aleatorie a Dosarului Ferma Băneasa, în care  a fost condamnat și avocatul Robert Roșu, la cinci ani de închisoare cu executare, doar pentru că și-a apărat clientul în fața unor instituții ale statului. În acest dosar au fost judecate mai multe persoane, multe dintre ele, inclusiv Robert Roșu, fiind achitate la prima instanță, Curtea de Apel Brașov, pentru motivul că „fapta nu există”.

Condamnarea avocatului a stârnit dezbateri aprinse în breasla avocaților, care au protestat în mai multe orașe importante ale României, printre care București sau Cluj.

„Având în vedere aspectele vehiculate în spațiul public, privind modalitatea de repartizare aleatorie a dosarului penal nr.345/64/2016, precum și, în general, referitor la respectarea dispozițiilor legale și regulamentare privind repartizarea aleatorie a cauzelor la nivelul instanței supreme, în scopul cercetării cu celeritate a tuturor chestiunilor astfel invocate, pentru asigurarea încrederii publicului în Înalta Curte de Casație și Justiție și pentru apărarea prestigiului acesteia, prin ordinele de serviciu emise la data de 21.12.2020, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus verificări cu următorul obiect: în prima fază, derulată în perioada 28-30.12.2020, se va verifica respectarea dispozițiilor legale și regulamentare privind repartizarea aleatorie a dosarului penal nr.345/64/2016; în a doua fază, derulată în perioada 04-18 ianuarie 2020, se vor efectua verificări cu același obiect la nivelul tuturor secțiilor și formațiunilor de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în comunicatul ICCJ, cu privire la dosarul ”Ferma Băneasa”.

„Președintele ICCJ nu are atributul controlului”

Comunicatul ICCJ este privit de avocați ca un instrument de a detensiona și a temporiza scandalul, până când opinia publică va uita. În primul rând susțin avocații, președintele unei instanțe, fie el și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu are competența de a dispune un control pe această temă, singura instituție abilitată fiind Inspecția Judiciară.

„La finalul acestui control va fi așa cum ne-am înțeles, adică totul a fost foarte corect. În primul rând, în ROI, regulamentul de organizare și funcționare a instanței supreme, atribuțiile președintelui sunt clare. Dacă le veți citi, niciunul nu se referă la dispunerea de controale pe tema repartizării aleatorii a dosarelor. În al doilea lucru, acest control trebuie făcut de o entitate independentă, nu de un vicepreședinte al instanței supreme, care poate fi subiectiv”, a spus un avocat consultat de EvZ.

În Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din data de 21 septembrie 2004, actualizat la data de 4 noiembrie 2020, se arată care sunt atribuțiile președintelui acestei instanțe.

Singura trimitere directă la rolul președintelui ICCJ în chestiunea repartizării aleatorii a dosarelor de judecată, este la articolul 24, din acest regulament, unde se arată că: „în îndeplinirea atribuţiei prevăzute la art. 23 pct. 1 lit. f), Colegiul de conducere poate adopta, pe baza propunerilor preşedintelui, ale vicepreşedinţilor şi ale preşedinţilor de secţii, hotărâri privind: b) reguli comune şi reguli specifice privind repartizarea aleatorie a dosarelor, în aplicarea dispoziţiilor din acest domeniu prevăzute în lege, în prezentul regulament şi în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti”.

Doar Inspecția Judiciară poate efectua un control

Singura instituție abilitată în a face un control pe acest subiect este Inspecția Judiciară. În ultimii ani, această instituție a efectuat controale, la mai multe instanțe de judecată, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, și a întocmit rapoarte în legătură cu deficiențele descoperite.

Astfel, în legea 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, la articolul 74, punctul 1, lit. b se arată că inspectorii judiciari pentru judecători, „efectuează verificări la instanțele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente, punerea în executare a hotărârilor penale și civile și informează Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate”.

Din lectura acestui articol de lege, în rangul legilor, mult mai puternic decât un articol dintr-un regulament intern, se arată cine are atributul acestui control.

Evenimentul Zilei a transmis la Înalta Curte de Casație și Justiție o cerere de informații cu privire la această chestiune. În funcție de răspunsul trimis, îl vom publica în continuarea acestui articol.

La ICCJ au fost probleme cu repartizarea dosarelor

Unul dintre avocații care a vorbit în public despre bănuielile pe care le are cu privire la repartizarea aleatorie a dosarului, în care avocatul Robert Roșu a fost condamnat cu executare, este Radu Chiriță. Acesta a scris pe blogul personal că repartizarea s-a făcut pe data de 24 decembrie 2019, când în sediul instanței supreme mai erau jandarmul și Moș Crăciun.

„În 24 decembrie 2019, după prânz, dosarul ajunge la sediul ICCJ, este înregistrat şi se face repartizarea, teoretic aleatorie. Culmea este că motivele de apel nu sunt finalizate. Ele se depun după vreo lună, iar la primul termen cauza se amână pentru ca părţile şi instanţa să le studieze. Şi atunci vine întrebarea: de ce dracu au dus dosarul la ICCJ, fix odată cu Moş Crăciun, dacă nu erau gata motivele de apel? Cumva pentru că în acea dată, fără prea multă lume prin jur, că toţi erau acasă, să se poate “repartiza” dosarul?”, scrie profesorul Chiriță, un cunoscut profesionist al dreptului.

Mai mult, profesorul Chiriță scrie că la Înalta Curte de Casație și Justiție, chiar Inspecția Judiciară a descoperit grave deficiențe în ceea ce privește repartizarea aleatorie a dosarelor de judecată. Mai pe românește, această repartizare nu prea ar exista, iar ”dirijarea” anumitor dosare către anumite completuri de judecată s-ar face cu pixul.

„Într-un raport al IJ (Inspecția Judiciară – n.n.) din 2018, aprobat de CSM, scrie că sistemul de repartizare a cauzelor la secţia penală a ICCJ este afectat de tot felul de deficienţe şi poate fi evitat caracterul aleatoriu al repartizării, în esenţă prin blocarea aiurea a unor completuri de la repartizare şi prin stabilirea din burtă a unor parametrii de repartizare. În raportul IJ pe 2019 se propune luare unor măsuri pentru înlăturarea acestor deficienţe. După ştiinţa mea, nu le-a luat nimeni. Legea stabileşte că sistemul de repartizare aleatorie trebuie auditat extern odată la 2 ani. Nu cred că s-o făcut vreodată auditul ăsta la ICCJ”, mai scrie Radu Chiriță, profesor de drept la Facultatea de Drept din Cluj Napoca.