"Cei care ignoră apelul președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan din 2005 de a înființa o comisie comună de istorici pentru a aduce lumină asupra realităților istorice încearcă să manipuleze evenimentele istorice", a adăugat Kalın.
Acesta a mai spus că Macron, pus la colț de inamici politici și după luni întregi de proteste, încearcă să se salveze prin folosirea evenimentelor istorice ca arme politice.
Macron a spus pe 5 februarie anul curent că 24 aprilie va fi "data la care Franța va comemora genocidul armean".
Președintele Macron a declarat că l-a informat pe Erdoğan de mai multă vreme despre decizia respectivă, adăugând că dorește să mențină un dialog deschis cu Turcia.
"Avem dezacorduri cu privire la lupta împotriva Statului Islamic, la respectarea drepturilor omului în Turcia și la genocidul armean", a declarat Macron.
"De asemenea, avem multe puncte cu care suntem de acord, cum ar fi necesitatea unei tranziții politice în Siria. Ca atare, dialogul cu Turcia este indispensabil", susține președintele francez.
Franța a recunoscut oficial în 2001 uciderea armenilor (din anul 1915) ca genocid.
Turcia acceptă că mulți armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost uciși în ciocniri cu forțele otomane în timpul Primului Război Mondial, dar susține că cifrele sunt inexacte și neagă faptul că asasinatele respective au fost planificate sistematic.
Pe de alta parte, armenii susțin că până la 1,5 milioane de oameni au fost uciși în timpul primului război mondial, în perioada în care Imperiul Otoman se destrăma, aproape 30 de țări recunoscând astfel de crime ca fiind acte de "genocid".