În Europa, în contextul interesului crescut pentru deciziile celor mai mari bănci centrale ale lumii (Banca Centrală Europeană, Rezerva Federală) cu privire la ratele dobânzilor, după începerea seriei de acțiuni pentru reducerea acestora, este interesantă și o analiză a impactului relaxării politicii monetare restrictive în cele mai importante țări ale Europei emergente (Polonia, Ungaria, Cehia), unde procesul de reducere a început ceva mai devreme, în trimestrul al patrulea al anului 2023.
În Ungaria, acest proces a început anul trecut în octombrie, iar ultima reducere a dobânzii de referință a avut loc în septembrie anul acesta (-25 puncte de bază), cu o reducere totală până la 650 de puncte de bază, nivelul actual fiind la jumătate față de cel de acum un an (6,5%). Cehia și-a redus și ea dobânda de referință din decembrie anul trecut cu un total de 275 de puncte de bază, la 4,25%, cea mai recentă reducere având loc tot în septembrie (-25 de puncte de bază), în timp ce Polonia, care a început cel mai devreme dintre cele trei țări, cu 75 puncte de bază în septembrie 2023 după care a efectuat o nouă reducere cu încă 25 puncte de bază în octombrie, și-a menținut de atunci dobânda la 5,75%.
Cum evoluează dobânzile în Europa
Conform datelor legate de PIB pentru perioada cuprinsă între trimestrul al 4-lea 2023 și trimestrul al 2-lea 2024, în Polonia, unde rata dobânzii de referință, unul dintre factorii care influențează investițiile, a scăzut mai puțin decât în celelalte două țări, contribuția medie a investițiilor la creșterea economică a fost mai puternică, 1,2 puncte procentuale din PIB, după care urmează Cehia (0,3 puncte procentuale), în timp ce în Ungaria efectul asupra investițiilor a fost negativ (-2,3 puncte procentuale).
Dobânzi. Sursa foto: Arhiva EVZ
În plus, Polonia a avut cea mai rapidă creștere medie a PIB, cu o rată de 2,5%, comparativ cu 1,2% în Ungaria și doar 0,4% în Republica Cehă. Pe lângă impactul negativ al incertitudinii geopolitice asupra investițiilor, Ungaria și Cehia se confruntă cu o cerere industrială redusă din partea celui mai important partener comercial al lor, Germania, în special în ceea ce privește producția de mașini. Un efect negativ asupra PIB-ului Ungariei îl are și politica bugetară restrictivă, în încercarea de a atenua deficitul bugetar (6,7% din PIB în 2023).
Ritmul redus de creștere economică în Cehia se datorează și consumului scăzut al gospodăriilor, deoarece populația este îngrijorată de o revenire a inflației și de o scădere a venitului real și evită achizițiile de electronice și electrocasnice. Prin urmare, politica monetară mai puțin restrictivă nu a avantajat prea mult nucleul economiilor emergente europene, întrucât a fost contrabalansată de caracteristicile structurale și particulare ale acestora, precum și de incertitudinea geopolitică.
sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / kathimerini.gr