La numai două zile după ce şi-a oficializat discret relaţia cu fostul model italian Carla Bruni, preşedintele francez Nicolas Sarkozy va pune capăt scurtei perioade de miere pe care şi-a acordat-o pentru a veni astăzi la Bucureşti. Înaintea vizitei oficiale, liderul Franţei a acordat un interviu în exclusivitate pentru EVZ. El vorbeşte despre „prietenia puternică şi veche“ dintre România şi Franţa, despre dorinţa de a dinamiza relaţia cu ţara noastră şi despre interesele comune pe care cele două state le au în interiorul Uniunii Europene.

Franţa va prezida UE în a doua jumătate a anului.

Mesajul pozitiv la nivel oficial a fost dublat însă de o serie de aluzii venite pe căi neoficiale de la Élysée. Surse din apropierea preşedintelui au declarat că Sarkozy nu va semna niciun contract la Bucureşti din cauza „acuzaţiilor de corupţie aduse în trecut României“ şi că acesta se întâlneşte şi cu preşedintele, şi cu premierul din cauza „situaţiei politice complicate“ de la Bucureşti.

„Numeroase critici au fost adresate în trecut României din cauza nivelului de corupţie; va fi mai bine pentru noi să deconectăm această vizită şi semnarea parteneriatului strategic de orice acord comercial“, a declarat, pentru France Presse, o sursă din cadrul preşedinţiei franceze, explicând de ce sejurul liderului francez la Bucureşti nu va presupune şi semnarea unor contracte comerciale gigant, de tipul celor încheiate în vizitele lui Sarkozy din China sau în ţările din Orientul Mijlociu. „Tainul“ lui Raffarin

Declaraţia venită „pe surse“ de la Élysée pe această temă nu oferă niciun alt detaliu. Corupţia din România a fost însă o problemă cel puţin incomodă pentru autorităţile franceze în cazul ultimelor mari contracte comerciale semnate cu girul guvernelor de la Bucureşti şi Paris, în cadrul unei vizite bilaterale.

În octombrie 2004, premierul de atunci al Franţei Jean-Pierre Raffarin, astăzi vicepreşedinte al formaţiunii care l-a propulsat la preşedinţie pe Nicolas Sarkozy, a fost acuzat de preşedintele Traian Băsescu, atunci candidat la Preşedinţia României, că ar fi venit la Bucureşti să-şi „ia tainul“. Controversata declaraţie a actualului lider de la Bucureşti viza contractele încheiate fără licitaţie de guvernul Adrian Năstase cu compania franceză Vinci, care ar fi urmat să construiască tronsonul de autostradă între Comarnic şi Braşov - contract reziliat ulterior -, şi preluarea Distrigaz Sud de către Gas de France.

Tot în declaraţiile acordate sub protecţia anonimatului, oficialii de la Palatul Élysée vorbesc despre importanţa pe care România o are în Uniunea Europeană şi despre anvergura „parteneriatului strategic“ propus ţării noastre, care va include dialogul politic, relaţiile economice, cooperarea ştiinţifică şi culturală, libera circulaţie a persoanelor, apărarea şi securitatea. „Coabitare între cei doi şefi ai executivului“

Sursele din cadrul preşedinţiei franceze fac însă referire şi la situaţia politică de la Bucureşti. „Este o deplasare fără miniştri, foarte concentrată, cu întrevederi directe şi aprofundate cu preşedintele şi premierul români, pentru că situaţia politică românească este complicată.

Cei doi şefi ai executivului sunt în prezent în fază de coabitare, ceea ce face necesar să tratăm cu amândoi pentru a face cooperarea (bilaterală - n.r.) să avanseze“, au declarat oficialii preşedinţiei franceze.

PREŞEDINTELE FRANŢEI, EXCLUSIV PENTRU EVZ

În interviul acordat EVZ, cu ocazia sosirii sale la Bucureşti, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, pledează pentru repatrierea individuală a cetăţenilor străini sosiţi ilegal pe teritoriul Franţei. În plus, liderul de la Élysée punctează proiectele imediate pe care le are Parisul sub mandatul său: „un nou dinamism“ şi „acţiune concretă“ - pe relaţia cu România - respectiv, o „Europă a apărării“ şi „adoptarea unui pact european pe problemele emigraţiei“ - în relaţiile cu NATO şi Uniunea Europeană.   EVZ: Sunteţi pentru prima dată în România, ca preşedinte al Franţei. Care sunt priorităţile dumneavoastră pentru relaţia bilaterală cu Bucureştiul? Nicolas Sarkozy: Între Franţa şi România există o relaţie de prietenie puternică şi veche care-şi trage seva dintr-o mare apropiere istorică şi culturală. Aş dori ca acestei relaţii să i se imprime un nou dinamism: trebuie acum să depăşim o etapă suplimentară în parteneriatul nostru cu România, a şaptea ţară din Uniunea Europeană din punct de vedere al mărimii, care este în acelaşi timp şi un membru activ al NATO, a cărei reuniune la vârf o va găzdui, de altfel, în luna aprilie. România va fi prima ţară din Europa centrală cu care Franţa va semna un acord de parteneriat strategic. Nu este vorba aici de o simplă formulă, ci de un conţinut concret, care implică întărirea dialogului nostru politic, a schimburilor noastre economice, a cooperării noastre în materie de securitate şi de apărare, a parteneriatelor noastre ştiinţifice şi universitare. Aş dori în special să ne intensificăm dialogul în cadrul Uniunii Europene, unde suntem parteneri naturali, în special pe dosarele sensibile precum politica energetică, politica europeană de apărare şi securitate, sau reforma politicii agricole comune (PAC), pentru a nu cita decât câteva exemple. Sunt încredinţat că vizita mea la Bucureşti, oraş despre care am o amintire excelentă din cursul unei vizite pe care am făcut-o ca ministru de interne, şi întâlnirea mea cu preşedintele Băsescu vor permite întărirea convergenţei ideilor noastre înaintea preşedinţiei franceze a Uniunii Europene, în cel de-al doilea semestru din 2008. Văzut de la Bucureşti, profilul dumneavoastră politic se aseamănă cu cel al preşedintelui Traian Băsescu, care se consideră un „preşedinte-jucător“. Ce credeţi că vă apropie şi vă separă de şeful statului român? Preşedintele Băsescu este un om de caracter şi o persoană cu convingeri. Ca şi mine, se plasează în acţiunea concretă. Sunt convins că dialogul nostru va fi deschis, prietenesc şi fructuos pentru cele două ţări ale noastre. La începutul intervenţiei militare în Irak, fosta administraţie franceză a criticat România pentru susţinerea acordată politicii americane. Cum consideraţi astăzi prezenţa militarilor români în Irak? Nu este vorba de a rescrie istoria. Toată lumea se află astăzi într-o logică a retragerii din Irak. După câte ştiu, inclusiv România, chiar dacă nu a hotărât încă un calendar în acest scop. Cred, în ceea ce mă priveşte, că trebuie fixat un orizont pentru accelerarea preluării responsabilităţ ilor de către autorităţile irakiene. Ceea ce contează astăzi este stabilizarea situaţiei în această ţară şi în întreaga regiune, asigurarea păcii şi a concordiei civile. Obiectivul nostru comun trebuie să fie participarea la reconstrucţia unui Irak democratic, stabil şi prosper, capabil să se administreze de unul singur. Ce importanţă acordă Franţa reuniunii la vârf a NATO, care va avea loc la Bucureşti în aprilie? Această întâlnire la vârf a NATO va fi prima la care voi participa în calitate de preşedinte al Republicii Franceze şi sunt fericit că are loc la Bucureşti, la un nou membru al Alianţei, fiind o dovadă a reunificării marii familii euro-atlantice. În materie de apărare, Franţa urmăreşte două obiective majore: continuarea dezvoltării unei Europe a apărării eficace şi relansarea relaţiei sale cu Alianţa Nord-Atlantică. Aceste două obiective sunt complementare şi nu trebuie să fie opuse: eu consider că Europa apărării şi ancorarea atlantică reprezintă două aspecte ale unei singure politici. Sunt, de altfel, perfect de acord cu preşedintele Băsescu, dacă există în mod normal discuţii şi dezbateri în cadrul Alianţei, tensiunile aparţin de acum trecutului. Franţa este o ţară fondatoare a NATO, alături de prietenii noştri americani, şi la care suntem unul dintre principalii contribuitori din punct de vedere financiar şi uman. Voi face cunoscute, la momentul oportun, propunerile mele, care sunt în acelaşi timp pragmatice şi ambiţioase, în dubla perspectivă a întâlnirii la vârf de la Bucureşti şi a preşedinţiei franceze a Uniunii Europene. Este posibil ca Franţa să adopte un program de expulzări colective a străinilor fară acte în regulă? Politica noastră în materie este clară, căci este de bun-simţ: străinii în situaţie ilegală trebuie întorşi în ţara de origine, conform legii şi cu respectarea drepturilor omului. Normal că aceste măsuri nu vor putea fi decât individuale, ţinându-se cont de situaţia fiecărui străin în ceea ce priveşte dreptul francez, european şi internaţional. În general, imigraţia reprezintă o provocare considerabilă pentru Europa. Nici una dintre ţările noastre nu va putea găsi soluţii de una singură. Trebuie, deci, să ne intensificăm cooperarea şi să punem în aplicare o politică comună europeană în acest domeniu. Adoptarea unui pact european pe problemele emigraţiei, fundamentul unei veritabile politici comune, va reprezenta, de altfel, şi unul dintre obiectivele preşedinţiei franceze a Uniunii Europene. (Laurenţiu Mihu) PROTECŢIE 900 de poliţişti pentru vizita oficială Nu mai puţin de 860 de poliţişti se vor ocupa astăzi de protecţia preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy. Deşi acesta se va afla în Bucureşti numai cinci ore, el va avea rezervat un apartament la Hotelul Marriott. Poliţia Capitalei a organizat două dispozitive speciale: unul de „incidenţă“ - care ar trebui să asigure securitatea coloanelor oficiale - format din 380 de ofiţeri şi agenţi de la Rutieră, Ordine Publică şi Investigaţii Criminale, şi unul „de adâncime“ - care se ocupă de supravegherea zonelor în care se deplasează preşedintele francez - alcătuit din 480 de poliţişti şi „mascaţi“ din forţele speciale de intervenţie. „Încă de la sosirea pe aeroport, vor fi doar două coloane oficiale, una pentru Sarkozy, iar cealaltă pentru ziariştii francezi“, au declarat oamenii legii. (Mihaela Stănciucu) VIZITĂ-FULGER Cinci ore la Bucureşti

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, va petrece la Bucureşti aproximativ cinci ore. El va ateriza pe Aeroportul „Henri Coandă“ în jurul prânzului, în intervalul 12.00-13.00. Prima întrevedere oficială o va avea cu preşedintele Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni. După dejunul oficial, cei doi şefi de stat vor semna o declaraţie comună pentru „punerea în aplicare a unui parteneriat stategic între România şi Franţa“. Sarkozy se va deplasa apoi la Palatul Parlamentului, unde a cerut să i se pună la dispoziţie un birou personal. Aici va avea o întrevedere de maximum 30 de minute cu premierul Călin Popescu- Tăriceanu. Apoi, şeful statului francez va ţine un discurs în faţa celor două Camere ale parlamentului pentru a prezenta priorităţile preşedinţiei franceze a UE, care va începe la jumătatea lui 2008. (Andi Manciu) VOT FESTIV Ratificăm Tratatul de la Lisabona

Discursul preşedintelui francez în faţa Parlamentului României, în care acesta va prezenta priorităţile viitoarei preşedinţii franceze a UE, va fi urmat de votul aleşilor români pentru ratificarea Tratatului de reformă a UE, semnat anul trecut la Lisabona. În discuţiile cu oficialii români, liderul de la Paris este aşteptat ca, pe lângă problematica UE, să se concentreze şi asupra organizării Summitului NATO care se va desfăşura în aprilie la Bucureşti - un moment important pentru Franţa, care se pregăteşte să se reintegreze în structurile militare ale Alianţei pe care le-a părăsit în 1966. Alte subiecte aflate pe agenda oficială vor fi lupta împotriva imigraţiei ilegale, problema Kosovo, în care România se opune independenţei provinciei sârbeşti în timp ce Franţa o susţine, dar şi alte dosare precum evoluţiile din Irak, Afganistan, Ciad şi Sudan. UN PREŞEDINTE CĂSĂTORIT Vizita la Bucureşti, la două zile după nuntă Nicolas Sarkozy şi fostul manechin Carla Bruni s-au căsătorit sâmbătă dimineaţă la Palatul Élysée, în compania familiei, a prietenilor apropiaţi şi într-o discreţie neobişnuită pentru istoricul ultramediatizatei relaţii. Vestea a fost confirmată de un comunicat laconic al preşedinţiei, dar şi de declaraţiile generoase ale celui care a oficiat căsătoria, primarul celui de-al optulea arondisment din Paris, François Lebel.

„Am oficiat căsătoria a doi alegători din (arondismentul) VIII, care locuiesc la numărul 55, pe strada Faubourg Saint Honore“, adresa Palatului Élysée, a declarat Lebel. „A durat circa 20 de minute. Mireasa era îmbrăcată în alb, era încântătoare, ca de obicei. Nici mirele nu era mai prejos“, a precizat oficialul. Potrivit RTL Radio, martorii căsătoriei au fost Nicolas Bazire, director în cadrul companiei Louis Vuitton, şi Mathilde Agostinelli, şefa departamentului de comunicare al Prada, Franţa. Aceeaşi sursă a precizat că soţia fostului preşedinte, Bernadette Chirac, i-a felicitat pe cei doi şi a apreciat că prima-doamnă a Franţei este „foarte, foarte frumoasă“.

Sarkozy a divorţat în octombrie de fosta sa soţie, Cecilia, şi a început relaţia cu Bruni două luni mai târziu, numai pentru a sugera în ianuarie că nunta va urma în scurt timp.

Scăderea alarmantă a popularităţii şi criticile francezilor care l-au acuzat pe preşedinte că îşi afişează viaţa privată în loc să aibă grijă de problemele ţării sunt motivele care au impus discreţia absolută asupra fericitului moment.

Căsătoria, cred comentatorii, va rezolva problemele legate de protocol şi va oficializa o relaţie nu tocmai obişnuită pentru un preşedinte. (Flavius Toader)

CRITICI Sarkozy-Bruni, o relaţie greu încercată

Comentatorii francezi nu au reuşit încă să o încadreze pe libertina „devoratoare de bărbaţi“ şi „plictisită de monogamie“ Carla Bruni în rolul soţiei convenţionale a preşedintelui Republicii Franceze. Relaţia lui Sarkozy a fost, de altfel, aspru criticată în mai multe rânduri de unii editorialişti, de opoziţia socialistă şi de parlamentarii europeni.

În vreme ce unele persoane au criticat pauza prea mică dintre divorţul preşedintelui şi relaţia sa cu Bruni, alţii au fost scandalizaţi de luxul afişat de cei doi într-un moment în care Franţa se confruntă cu probleme economice şi cu scăderea puterii de cumpărare. Expunerea mediatică într-o societate care apreciază discreţia a fost, de asemenea, ţinta criticilor, care au mai subliniat şi faptul că preşedintele ar trebui să se ocupe mai degrabă de problemele legate de funcţia sa în stat. Apariţia recentă a Carlei Bruni într-un pictorial în revista spaniolă DT, în care purta doar cizme şi o verighetă, a ridicat noi semne de întrebare din partea presei franceze. „Carla Bruni se joacă cu minţile noastre“, a titrat publicaţia „Femme Actuelle“. (Flavius Toader) TRECUT FURTUNOS Iubirile „devoratoarei de bărbaţi“ Starul rock britanic Eric Clapton a considerat-o pe Carla Bruni „adevărata iubire a vieţii lui“ şi a suferit când aceasta l-a părăsit pentru Mick Jagger, liderul trupei Rolling Stones. Şirul iubirilor Carlei Bruni îi mai include pe Kevin Costner, Donald Trump, avocatul Arno Klarsfeld, actorii Vincent Perez şi Charles Berling sau pe fostul premier socialist Laurent Fabius. Cu şapte ani în urmă, în timp ce trăia alături de publisherul francez Jean-Paul Enthoven, Carla s-a îndrăgostit de fiul acestuia, Raphael Enthoven, cu care a fost căsătorită. Din această căsătorie, Carla are un fiu.