În perioada 21-28 noiembrie 2014, are loc Săptămâna Europeană a Testării HIV, în scopul de a se atrage atenţia asupra infecţiei cu HIV şi de a reduce numărul de cazuri de diagnosticare tardivă prin comunicarea beneficiilor testării HIV.

Săptămâna europeană a testarii HIV încurajează persoanele care au avut comportamente cu risc de infectare să meargă la testare HIV şi providerii de servicii de sănătate să ofere testare HIV, dar şi sprijină şi adună organizaţiile neguvernamentale active în acest domeniu pentru împartăşirea experienţelor legate de activitatea de testare HIV.

Ca urmare, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) atrege atenţia cu privire la fenomenul infectării cu HIV şi hepatite virale B şi C în rândul consumatorilor de droguri injectabile (CDI).

Totodată, Agenţia Naţională Antidrog a anunţat că a distribuit către partenerii săi neguvernamentali (ARAS si CARUSEL) şi către Autoritatea Naţională a Penitenciarelor, 1.000 de teste rapide de depistare HIV (si alte 2000 pentru Hepatita B şi C).

În România, un aspect sesizat încă din anii anteriori, care se menţine şi în anii 2013 şi 2014, îl reprezintă epidemia cu infecţia HIV/SIDA în rândul consumatorilor de droguri injectabile.

Comisia Naţională de Luptă Anti-Sida confirmă această situaţie îngrijorătoare pentru sănătatea publică din România. În cel mai recent raport al său, se arată că dintre cele 319 cazuri noi de infectare cu HIV/SIDA, înregistrate în primul semestru al anului 2014, 81 provin din rândul consumatorilor de droguri injectabile (25% dintre toate categoriile de populaţii aflate la risc de infectare).

Este semnificativ de menţionat în acest context că în ultimii 2 ani s-au înregistrat procente de 31% în 2012 şi 29% în 2013, confimând astfel tendinţa de stabilizare a focarului de infectare cu HIV/SIDA în rândul consumatorilor de droguri injectabile.

Consumul injectabil de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), care a proliferat în ultimii ani, se asociază cu o serie de riscuri:

a.niveluri ridicate ale prevalenţei HIV şi ale virusurilor hepatice B şi C în rândul consumatorilor;

b.creşterea numărului urgenţelor medicale determinate de consumul de SNPP (67,7% dintre cazurile de urgenţă înregistrate în anul 2012 şi cauzate de consumul de droguri ilicite, a fost raportat un asemenea tip de consum);

c.prezenţa unor cazuri de deces în care s-a menţionat un astfel de consum (3 cazuri de deces direct asociate au fost atribuite consumului de SNPP în 2012, comparativ cu 2 în anul anterior).

Schimbarea radicală a tiparului substanţelor de abuz folosite (şi implicit a practicilor de administrare), cu virarea accentuată către noile droguri de sinteză, aşa-zisele „etnobotanice”, administrare foarte frecventă a drogului – de până la 6-8 ori pe zi, în special pentru consumatorii injectabili, a condus la o acumulare rapidă de patologie, în special de tip infecţios, cu evoluţii fulminante sau acute, pe fondul deprimării imunologice specifice stimulentelor cathinon-like şi cocaine sintetice (dimethocaine).

Conform datelor prezentate în cel mai recent Raport Naţional privind situaţia drogurilor (2014), în anul 2013 au fost disponibile în România 15 centre fixe pentru schimb de seringi (Asociaţia Română Anti SIDA - 4: 2 în Bucureşti, 1 în Timişoara şi 1 în Constanţa, Asociaţia CARUSEL -Centrul CARACUDA din Bucureşti, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor – 10: 4 în Bucureşti, 1în Constanţa, 2 în Argeş, 1 în Giurgiu, 1 în Prahova,1 în Dolj) şi 114 locaţii de outreach (ARAS).

Cu resurse financiare reduse, autorităţile responsabile şi ONG-urile specializate au distribuit către CDI un număr dublu de seringi faţă de 2012 (maxim istoric de aproape 400 de seringi/client/an).

Conform analizei datelor raportate Agenţiei Naţionale Antidrog de către cei doi furnizori de astfel de servicii, se observă în anul 2012 o creştere a numărului de seringi distribuite, comparativ cu ultimii doi ani, şi aproape o dublare a numărului acestora, faţă de anul anterior în 2013, situaţie asemănătoare perioadei 2008-2009.