Săptămâna de lucru de patru zile devine un concept tot mai popular pe piața muncii din Europa. După Marea Britanie, a venit rândul Germaniei să testeze acest sistem. Timp de șase luni peste 40 de angajatori vor aplica sistemul de lucru cu patru zile.

Săptămână de lucru de patru zile ar putea deveni un scenariu posibil pe piața muncii. Din februarie, peste 40 angajatori din Germania vor testa acest sistem. Timp de șase luni, 45 de companii și organizații din Germania vor implementa acest concept care de altfel a fost testat în mai multe state europene.

Săptămâna de lucru de patru zile, un concept tot mai popular

În tot acest timp angajații își vor primi salariul integral. Proiectul a fost inițiat de compania de consultanță Intraprenor și ONG-ul 4 Day Week Global. Un prim aspect care trebuie menționat constă în faptul că, experimentul ”săptămâna de lucru de patru zile” are loc într-o perioadă în care piața muncii din Germania suferă la capitolul personal activ.

De unde se ridică și întrebarea: pentru a corecta acest deficit nu se impune ca angajații să lucreze mai mult? Persoanele și organizațiile care pledează pentru săptămâna de lucru de patru zile subliniază că reducerea timpului alocat pentru îndeplinirea sarcinilor, prevăzute în fișa postului, crește gradul de productivitate al angajaților.

Un prim argument invocat de ONG-uri, pentru a susține cele precizate anterior, ține de faptul că piața muncii ar îngloba și acea categorie de personal care nu ar fi dispus să lucreze cinci zile. Astfel, deficitul forței de muncă ar fi corectat.

Succes uriaș în Marea Britanie

Pe de altă parte, au mai spus promotorii proiectului, reducerea săptămânei de lucru de la cinci, la patru zile i-ar determina pe angajați să fie ceva mai motivați și implicit productivi. Experimentul din Germania nu reprezintă o noutate. Organizația 4DWG a derulat un proiect identic încă din 2019 în Marea Britanie, Africa de Sud, Australia, Irlanda și SUA.

Aceeași organizație a precizat că au participat 500 de companii, iar rezultatele obținute confirmă efectele pozitive. De exemplu, în Marea Britanie, experimentul a fost pus în practică în industria IT, marketing, HoReCa și construcții. Peste 2800 de angajați din sectoarele amintite au fost implicați în experimentul ”săptămâna de lucru de patru zile”.

După colectarea datelor, cercetătorii de la Cambridge și Boston au constatat că cerererile pentru concediu medical s-au redus simțitor. Zilele de concediu medical s-au diminuat cu 60%. În plus, aproximativ 40% dintre angajați au precizat că se simt mai puțin stresați.

Săptămâna de lucru de patru zile nu se pliază pe nevoile nemților

De asemenea, cercetătorii au mai observat că și cererea pentru demisii a scăzut cu 57%, în timp ce media cifrei de afaceri a crescut cu 1,4%. După finalizarea experimentului „săptămâna de lucru de patru zile”, 56 din 61 de companii participante la studiu au precizat că vor să mențină acest sistem de lucru și după finalizarea etapei de testare.

Revenind la companiile nemțești și proiectul ”săptămâna de lucru de patru zile”, Enzo Weber, cercetător la Universitatea din Regensburg, a subliniat aspectele pozitive și negative ale acestui proiect.

Cercetătorul a evidențiat că vor da curs unui asmenea program pilot doar acele companii pentru care nu sunt reprezentative pentru economie. Expertul în piața munii a contrazis pledoaria celor care susțin acest concept. Cu alte cuvinte creșterea productivității nu este direct proporțională cu reducerea timpului de lucru, potrvit G4 Media.

Productiviate pusă sub semnul întrebării

În privința rezultatelor pozitive, Weber subliniază că rezultatele pot fi discutabile, în sensul că reducerea zilei de lucru înseamnă un volum de muncă mai mare. Separat de acest aspect, expertul a mai precizat că relațiile sociale create la locul de muncă ar avea de suferit. „Elementele socialie, comunicative și creative ar fi lăsate deoparte. În mod normal, companiile nu resimt consecințele imediat, ci pe termen mediu. Cu toate acestea, studiile se referă la o durată de șase luni”.

În privința creșterii productiviății, nemții au dubii și la acest capitol. Holger Schafer, expert la Institutul Economiei Germane apreciază că săptămâna de lucru de patru zile nu corespunde nevoilor industriei din Germania. De fapt măsura ar fi contraproductivă.

„Ceea ce poate părea logic din punct de vedere microeconomic, atunci când săptămâna de patru zile poate fi utilizată pentru a racola forță de muncă rară de la concurenți, se dizolvă în perspectivă macroeconomică. Cu alte cuvinte, dacă toate companiile reduc orele de lucru, în cele din urmă va exista un deficit de ore de lucru. Reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile corespunde unei reduceri de 20% a orelor de lucru. Pentru a compensa scăderea de producție rezultată, productivitatea ar trebui să crească cu 25%,”a adăugat Holger Schafer.