De multe ori, viaţa multor bucureşteni este pusă în pericol de persoane care solicită ambulanţa pentru probleme banale.
Doar o treime din apelurile la Salvare sunt urgenţe majore, arată raportul Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti (SAMB) pe 2007. Ambulanţa a fost solicitată, deseori, şi pentru migrene, constipaţie şi bufeuri.
De asemenea, anul trecut, mai mulţi bucureşteni au chemat Salvarea pentru vecini agitaţi şi chiar pentru că se simţeau singuri. „Am fost solicitaţi de o doamnă care pretindea că a leşinat. Ajunşi la faţa locului, aceasta a început să se plângă de faptul că a divorţat de soţul ei şi că se simte singură în casă. Nu avea nicio problemă medicală“, povesteşte un medic de la Salvare. „Imediat după, am fost solicitaţi pentru un accident auto foarte grav“, adaugă acesta.
Principala cauză pentru aceste situaţii este lipsa de educaţie a populaţ iei şi lipsa unui serviciu complementar de consultaţii, aşa cum există în alte ţări ale Europei. Consecinţele sunt întârzierile Salvărilor la adevăratele urgenţe, epuizarea medicilor şi creşterea mortalităţii.
„Franţa, de exemplu, obligă medicii de familie să facă gărzi pe maşinile de consultaţii ale Salvării, lucru care îmbună tăţeşte radical promptitudinea serviciului de urgenţă“, arată un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii asupra calităţii actului medical în Europa. Anul trecut, un asemenea proiect de lege a intrat în dezbaterile parlamentului, însă fără niciun rezultat notabil.
Echipajele caută adresele minute în şir
Dacă ajungerea în zona adresei durează până la 15 minute, căutarea blocului şi a scării este o adevărată problemă în Bucureşti. „Indicatoarele lipsesc de pe foarte multe imobile din Capitală, iar de a educa cetăţenii să aştepte ambulanţele în faţa casei, aşa cum se întâmplă în alte zone ale ţării, nici nu se poate vorbi“, declară un reprezentant al ambulanţierilor de la SAMB. De asemenea, în ultimii ani, s-a constatat o creştere a numărului „căzuţilor în stradă“ negăsiţi şi a farselor de acest fel. „Trecătorii care solicită Salvarea pentru un caz în loc public ar trebui să rămână cu acea persoană până la ajungerea ambulanţei, pentru a păstra legătura între dispecerat şi cel care are nevoie de ajutor medical“, recomandă reprezentanţii SAMB.
Număr-record de farse la 112
În anul 2007, la numărul 112 au fost înregistrate 25 de milioane de farse, conform unui raport al Serviciilor de Telecomunicaţii Speciale (STS). Campaniile de educaţie a populaţiei în acest sens nu au avut foarte mare succes, iar acum se lucrează la un plan de sancţionare a contravenienţilor prin blocarea telefoanelor de pe care se fac apelurile. Întârzierile cauzate de această problemă sunt din ce în ce mai semnificative.
În plus, apelarea Salvării prin numărul unic pentru urgenţe este incomodă. Solicitantul trebuie să răspundă de două ori la aceleaşi întrebări - o dată operatoarei de la 112, iar a doua oară operatoarei din dispeceratul SAMB. Acest lucru se întâmplă din cauza incompatibilităţii dintre sistemul informatic al STS şi cel al Salvării. „Apelarea prin numărul vechi (961 - n.r.) duce la o îmbunătăţire a promptitudinii serviciilor. Numărul 112 este util atunci când se solicită intervenţia mai multor autorităţi în acelaşi timp - poliţie, Salvare sau pompieri“, recomandă dr. Ovidiu Cismaru, manager general al SAMB.
STATISTICĂ
Vara, numărul apelurilor ajunge la 1.300 pe zi
Locuitorii Capitalei pot aştepta între 7 şi 12 ore pentru o Salvare dacă nu le este pusă în pericol viaţa. În acelaşi timp, rata mortalităţii s-a dublat în ultimii cinci ani atât pentru urgenţe, cât şi pentru celelalte solicitări, din cauza creşterii intervalului de ajungere la cazuri. Dintr-un număr total de 333.839 de solicitări făcute în anul 2007 la Salvare, numai 150.480 au fost urgenţe de grad mare. Restul apelurilor au fost pentru afecţiuni uşoare (139.150) şi pentru transporturi neasistate (44.209). În condiţiile lipsei de personal de la SAMB, care are 94 de medici şi 128 de asistenţi medicali care lucrează în patru ture, Salvarea face faţă cu succes la un număr maxim de 700- 800 de apeluri pe zi. În Bucureşti, media este de 915 apeluri pe zi, iar vara numărul lor ajunge şi la 1.300.