Evenimentul Zilei > Politica > Salariile şi averile celor ce conduc România. EVZ a descoperit difereţe mari între lefurile angajaţilor de la stat
Salariile şi averile celor ce conduc România. EVZ a descoperit difereţe mari între lefurile angajaţilor de la stat

Salariile şi averile celor ce conduc România. EVZ a descoperit difereţe mari între lefurile angajaţilor de la stat

● Legea-i lege, dar nu pentru toți. Veniturile angajaților de la stat diferă inclusiv la cel mai înalt nivel ● Consilierii președintelui nu sunt plătiți la fel, nici primarii ● Edilii Capitalei, care au cele mai mari salarii, dețin terenuri, case de vacanță și bijuterii de sute de mii de euro

Klaus Iohannis are acum 22 de consilieri. Jumătate sunt prezidențiali, ceilalțiconsilieri de stat. Unii încasează salarii mai mari, alții mai mici. Președintele este sfătuit de 11 oameni – consilierii săi prezidențiali care au, potrivit legii, funcții asimilate celor de miniștri. Și, tot potrivit legii, încasează salarii mai mari decât ceialalți 11 consilieri, care sunt de stat. Andrei Muraru a venit la Cotroceni odată cu Iohannis, fiind unul dintre cei mai vechi consilieri prezidențiali. A ajuns în echipa șefului statului, deși în 2012, fusese în centrul unui scandal la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICMER). Situația de la acest Institut l-a adus pe Muraru în atenția Departamentului de Stat al SUA, care, în raportul privind drepturile omului din România, în anul 2012, afirma că acesta striga și îi amenința pe subordonații săi.


FOTO:  Klaus Iohannis 



Absolvent al Facultății de Istorie, Muraru este consilier prezidențial pentru relația cu societatea civilă . Anul trecut a încasat de la Administrația Prezidențială 107.446 de lei.

Tot consilier prezidențial, Ion Oprișor con duce Departamentul Securității Na ționale. Și lui i-au intrat în buzunar, anul trecut, 106.600 lei. De la Ministerul Apărării – veniturile salariale până în luna martie au fost de 12.000 de lei, plus pensia militară – 45.000 de lei. Leonard Orban conduce Departamentul Afaceri Europene. În principal, el pregătește participările președintelui la Consiliul European și coordonează toate acțiunile ce țin de domeniul politicilor europene. De la Cotroceni a câștigat anul trecut 105.301 lei , iar de la Universitatea Româno-Americană – 30.800 de lei (cadru didactic). De la Academia Română – filiala Cluj – ca manager de proiect a încasat – 2.286 de lei. Cosmin Marinescu îl consiliează pe Klaus Iohannis pe probleme economice. El a fost plătit în 2015 de Președinție cu 107.446 de lei anul trecut , iar de la ASE – 35.468 de lei.

Nu contează experiența

Fosta jurnalistă, Nicoleta Nicolae a ajuns via PNL consilier de stat la Cabinetul președintelui. Cabinetul coordonat de Nicoleta Nicolae gestionează legătura dintre instituții și președinte, primeşte, înregistrează şi repartizează corespondenţa şi do – cumentele transmise Preşedintelui. Nicoleta Nicolae a încasat anul trecut de la Administrația Prezidențială – 56.822 de lei.

Constantin Dudu Ionescu, fost Ministru al Apărării Naționale (1996-1998) și Ministru de Interne (1999-2000), deţine şi el o funcţie cheie în cadrul Administraţiei Prezidenţiale: consilier de stat la Departamentul Securităţii Naţionale, Director al Oficiului pentru Informații Integrate. El a fost plătit anul trecut de Președinție cu 48. 604 de lei. A mai încasat 4420 de lei de la Asociația Cultura Verde .

La sfârșitul lui august 2015, preşedintele Klaus Iohannis își completa echipa de consilieri de stat cu Sandra Pralong, numită la Departamentul pentru relaţia cu românii din afara graniţelor țării. Doctor în Științe Politice obținut la Paris, Sandra Pralong a luat de la Cotroceni 18.762 de lei reprezentând salariul pe lunile sep tembrie – decembrie 2015. De la ASE a luat 3.000 de lei, de la o multinațională pentru consultanță și traninig – 6.500 de euro, drepturi de autor din publicarea unor volume – 7.000 de lei.

Venituri lunare

  •  Președintele, premierul, președinții celor două Camere ale Parlamentului – 15. 825 de lei (venit lunar net). Consilierii prezidențiali, miniștrii – 13.981 de lei
  • Secretar general al Guvernului – 13.863 de lei
  • Vicepreședinții și secretarii Camerei Deputaților și Senatului – 13.800 de lei
  • Consilierii de stat – 5.166 de lei
  • Secretarii de stat – 5.162 de lei
  • Un deputat sau un senator – 5.401 de lei (plus 10.000 de lei lunar pentru desfășurarea activității biroului de parlamentar, diurnă pentru deplasări)
  • Femeie de serviciu la Parlament – 1.750 de lei

Salarii inechitabile

„E adevărat, sistemul de salarizare este în acest moment inechitabil”, recunoștea vicepremierul Vasile Dîncu, la Forumul Administrației Publice locale de săptămâna trecută. Tot el spunea că există o diferenţă între salarizarea de la centru şi salarizarea din teritoriu, și ar trebui făcut un proiect de lege în acest sens. „Am făcut o analiză comparativă, noi de la Asociaţia Municipiilor, în ce înseamnă salarizarea în administraţia publică centrală şi în privat. În administraţia publică centrală sunt salariile de două ori şi chiar de trei ori mai mari decât în administraţia publică locală”, a susținut și Robert Negoiță, precizând că nu există nicăieri în Europa astfel de diferenţe. „Adică un jurist, dacă lucrează la primărie, are zece lei, dacă lucrează într-un minister are 30 de lei”, a dat exemplu Negoiță.

„Ce să vă spun, că am văzut că scoate la concurs ANAF vreo 400 de posturi cu salarii de trei ori mai mari decât la noi, la primărie, făcând acelaşi lucru sau poate nici măcar, în situaţia în care oricum primăriile sunt depopulate, din cauza faptului că salariile sunt foarte mici, şi atunci vrem să luptăm împotriva corupţiei”, a mai arătat Negoiță.

Gabriela Firea, primarul care deţine bijuterii şi tablouri în valoare de 240.000 de euro

Chiar dacă au la dispoziţie 30 de zile de la validarea mandatului pentru depunerea declaraţiilor de avere şi de interese, Gabriela Firea, primarul Capitalei, le-a luat faţa tuturor. Este singurul edil din Bucureşti care s-a grăbit să-şi aştearnă pe hârtie, la vedere, bogăţiile adunate de-a lungul carierei. Soţia lui Florentin Pandele, primarul Voluntariului, deţine, potrivit declaraţiei sale de avere, două terenuri forestiere de 3.000 de mp în oraşul Voluntari, un autoturism de lux, şi bijuterii de 100.000 de euro, dobândite înainte de căsătorie, între anii 1990-2010. După ce s-a măritat, în anul 2011, Gabriela Firea a adunat alte metale preţioase în valoare de 30.000 de euro. Mai are, trecute în declaraţie, şi tablouri de 80.000 de euro, dobândite înaintea căsătoriei, şi altele în valoare de 30.000 de euro, după căsătorie.


FOTO: Cei șapte primari s-au întâlnit la Primăria Capitalei pentru a discuta viitorul bucureștenilor



A împrumutat persoane cu 86.000 de euro

A vândut o casă de locuit pe care o avea în Voluntari, judeţul Ilfov, pe care a luat 385.000 de euro, dar s-a ales doar cu 240.625 de euro. Restul de 144.375 euro s-au dus la Tudor Ştefan Firea, fiul vitreg al fostei senatoare. Are împrumutată, la diferite persoane, de sex feminin, suma de 86.000 de euro. La capitolul conturi curente nu stă atât de bine. Are unul în lei de 5.398, unul în dolari de 1.205 şi altul de 1.006 euro, iar ca datorii, mai are de achitat la o bancă un credit 43.633 euro. Salariul de primar încă nu şi l-a postat pe declaraţia de avere, ci doar pe cel de senator. A câştigat anul trecut 66.851 lei.

Dacă la Capitală lucrurile stau aşa cum au fost prezentate, la sectoare, unii primari nu şi-au depus încă declaraţiile de avere. Aceştia sunt Gabriel Mutu, edilul Sectorului 6, şi Daniel Florea, înlocuitorul lui Marian Vanghelie. Nici Robert Negoiţă nu şi-a actualizat declaraţia de avere, dar rămâne unul dintre edilii cu cea mai mare avere, dar şi cu cea mai mare datorie la Fisc. Nici la Sectoarele 1 şi 4, Daniel Tudorache şi Daniel Băluţă nu şi le-au actualizat, au rămas cele vechi de pe timpul când aceştia erau viceprimari. Acelaşi lucru se întâmplă şi la Sectorul 2, unde Mugur Toader vine din poziţia de viceprimar. Acesta deţine două terenuri şi o casă de vacanţă în Argeş, un apartament în Bucureşti, tablouri de 10.000 de euro, un autotusim Dacia din anul 1998.

Guvernul sesisează Curtea Constituțională în privința majorărilor

Executivul condus de Dacian Cioloș (foto) a anunțat ieri că a formulat mai multe sesizări la Curtea Constituțională, legat de majorările salariale propuse prin diverse legi adoptate în Parlament.


FOTO: Dacian Cioloș



  • Una dintre acestea propune o creștere cu 57,5% a salariilor angajaților din Transporturi, or, atrage atenția Executivul, măsura generează „presiuni financiare suplimentare de 3,4 milioane de lei, în 2016 și 13,6 milioane de lei, în 2017”. În sesizarea către CCR, Guvernul mai remarcă faptul că n-a fost stabilită sursa de finanțare.
  • Bonusuri de două salarii minime pe lună, este măsura de care ar putea beneficia salariații din domeniul medical prin Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006, adoptată de Parlament în 22 iunie. Bonusurile ar putea fi acordate de Ministerul Sănătății, ministere, instituțiile cu rețea sanitară proprie, precum și de primării. Executivul atrage atenția că implementarea legii va crește cheltuielile peste nivelul prevăzut în buget.
  • O altă lege, care completează legea cadru 284/2010, și a fost adoptată de parlamentari tot în iunie, propune o majorare cu 15% a salariilor pentru cei care dețin titlul de doctor și activează în domeniul în care au obținut titulatura, și cu 10% a salariilor lucrătorilor din instituțiile publice finanțate din fonduri proprii. Or, măsura e descriminatorie, atrage atenția Guvernul în sesizare.
  • O altă lege, pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, propune un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, aplicat salariului de bază lunar, pentru angajații Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii. Guvernul a sesizat la CCR și această prevedere, care, dacă ar fi aplicată pentru toți funcționarii, ar genera cheltuieli suplimentare la buget de 3,4 miliarde de lei.

Diferențe mari între lefurile angajaților de la stat

Sporurile și bonusurile acordate în timp angajaților de la stat au generat venituri care diferă mult de la un caz la altul pentru angajați cu aceeași vechime și aceeași pregătire.



Este genul de inechități pe care încearcă să le repare noua grilă a salarizării. „Noi, în acest moment, nu avem toate salariile din sectorul public. Am avut bătălii cu baioneta ca să obţinem salariile din Sănătate şi Educaţie”, a declarat, recent, Dragoș Pîslaru (foto), Ministrul Muncii. „Noi ştim situaţia salariaţilor din privat şi nu ştim datele din sectorul public. Nu este admisibil acest lucru şi acesta va fi un punct central care va pregăti această lege unitară a salarizării”, a spus ministrul muncii.

Cât câștigă, în prezent, angajații de la stat

Un judecător sau un procuror are un salariu care pornește de la circa 6.000 de lei și poate ajunge la circa 11.000 de lei. Venitul unui rector universitar pleacă de la circa 10.500 de lei și poate ajunge la 12.000 de lei. Totodată, un profesor universitar are un venit cuprins între 3.700 și 7.500 de lei, în funcție de vechime, bonusuri și alte stimulente ce îi revin. Un profesor de gimnaziu câștigă între 900 și 2.000 de lei, în timp ce venitul unui medic primar pornește de la 3.200 de lei și poate ajunge la 5.300 de lei.

Președinții diverselor instituții de stat, precum Consiliul Concurenței, CNAS, CNA, au venituri de peste 17.000 de lei. Un inspector superior din cadrul ANAF are un venit cuprins între 2.800 și 4.200 de lei, în timp ce un inspector debutant câștigă circa 1.500 de lei. Șefii de serviciu din cadrul ANAF câștigă peste 5.000 de lei pe lună.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.