Peste 50.000 de români mor anual din cauza cancerului, iar un sfert dintre aceştia pleacă dintre noi din cauza problemelor la sistemul digestiv. Una dintre cauzele care provoacă cancerul la colon, stomac sau ficat este dată de consumul exagerat de salamuri şi carne procesată în general. Doctorul Pavel Chirilă ne-a explicat că salamurile conțin până la 300 mg de nitrați la fiecare kilogram iar aceste substanțe intrate în combinație cu mediul acid din stomac produc nitrosamine, substanțe folosite în laboratoare pentru provocarea cancerului pentru experimente.

Consumăm salamuri cu 23% mai mult decât media europeană şi asta se vede în starea de sănătate a populației. Peste 5% dintre noi mor anual din cauza diferitelor forme de cancer la sistemul digestiv – colon, stomac sau ficat. Ce legătură există între salamuri şi cancer? Doctorul Pavel Chirilă (71 de ani) ne-a explicat că nitrații şi nitriții care se folosesc în procesarea cărnii din aceste produse sunt nocivi pentru sănătatea şi, mai ales, pentru aparatul digestiv.

FOTO: Pavel Chirilă

Numărul bolnavilor de cancer s-a dublat

„Sărurile nitrice în combinație cu carnea şi mai apoi cu mediul acid din stomac produc nitrosamine. Acestea sunt nişte substanțe care se folosesc experimental în laborator pentru provocarea cancerului la şobolani”, ne-a explicat medicul, care este profesor universitar de Bioetică. Primul cercetător care a atras atenția că nitrații care se folosesc în industria alimentară sunt direct responsabili pentru anumite forme de cancer a fost doctorul Colin Campbell, care în anii ’70 a publicat un studiu pe această temă. În studiul său, el susține că numărul de cazuri de cancer creşte direct proporțional cu creşterea consumului de carne procesată cu ajutorul acestor săruri. Studiul său a fost mai târziu demonstrat şi statistic. Între 1975 şi 2000, cazurile de cancer la sistemul digestiv au crescut pe măsura ce s-a generalizat folosirea acestor nitrați şi nitriți. În România statisticile arată că numărul de astfel de cancere s-a dublat, în aceeaşi perioadă de timp.

Substanțele sunt folosite pentru a da culoare produselor

Pavel Chirilă ne-a explicat că aceste substanțe se folosesc în industria alimentară pentru a creşte termenul de valabilitate al produsului şi pentru a-i da o culoare plăcută. „Carnea netratată cu aceste substanțe are o culoare cenuşiu spre negru, una deloc plăcută ochiului uman. Aşa că folosesc aceşti nitrați şi nitriți pentru a ne atrage. Şi mai este şi problema termenului de valabilitate care se măreşte direct proporțional cu cantitatea de nitrați şi nitriți folosită”, ne-a spus doctorul, care este şi proprietarul unui lanț de magazine care vinde numai mâncare naturală. Până în urmă cu câțiva ani, cantitatea de astfel de substanțe folosite într-un kilogram de carne procesată era limitată la 150 de miligrame. Dar într-un mod cu totul ciudat, deşi din ce în ce mai mulți specialişti atrag atenția asupra legăturii directe între cancer şi folosirea nitraților şi nitriților, în Uniunea Europeană cantitatea permisă s-a dublat, ajungându- se la 300 de miligrame la fiecare kilogram. „După 10 ani de consum al acestor produse, cancerul e gata. Dacă de la fumat faci cancer în 30 de ani, de la aceste săruri ajungi să îl faci în 10. Şi drama este că noi, românii, suntem şi mari consumatori de mezeluri şi cărnuri în general. Chiar îmi spunea un producător de mezeluri, cu care încercăm să producem un salam fără chimicale, că românilor nu ai ce le face, că practic ne plac chimicalele”, ne-a explicat doctorul.

Grătarul la iarbă verde devine un pericol pentru sănătate

Dar nitrații nu se găsesc numai în mezeluri, ei ajung şi în carne prin diverse forme, una dintre cele mai răspândite fiind hrana animalelor. „În Europa se folosesc anual 28 de milioane de tone din aceste să- ruri pentru tratarea diferitelor suprafețe agricole. Aceste cantități uriaşe ajung în apă şi în pământ. Aşa că un animal crescut într-o fermă se va hrăni şi cu aceste săruri, care ajung astfel în carnea pe care o consumăm”, ne-a explicat Pavel Chirilă. Una dintre cele mai folosite metode de relaxare a românilor riscă astfel să devină mortală. Grătarul la iarbă verde sau în spatele blocului este aproape un simbol care ne defineşte. Care este problema? În tratatul „Oncologia: o abordare bazată pe dovezi”, realizat sub coordonarea medicului japonez Alfred Chang, se susține că „nitrații şi nitriții se transformă mai uşor în nitrosamine, substanțele folosite în laborator pentru provocarea cancerului, la temperaturi înalte, de aceea tratarea termică a cărnii este cu atât mai periculoasă. Nitritul rezultat din nitrat reacționează cu aminele din legături proteice la temperaturi de peste 130 de grade Celsius şi formează nitrozamina cancerigenă (este cazul grătarului şi al prăjelilor). Formarea de nitrozamine este influențată de nivelul temperaturii, durata tratamentului termic şi conținutul de grăsimi”. Ca să înțelegem cât de periculoase sunt aceste nitrosamine, Agenția Inter națională pentru Cercetare în Cancer le-a catalogat ca fiind „cele mai cancerigene substanțe”.

Incidența cancerului la stomac, de patru ori mai mare din cauza salamurilor

La începutul anilor 2000, medicul Italian Umberto Veronesi a descoperit că în zona Forli, Firenze, incidența cancerului de stomac era de patru ori mai mare decât în estul țării şi a legat această realitate statistică de obiceiul abuziv al populației din zonă de a mânca salamuri cu nitrați. În zonă a început un proces de educare alimentară a populație şi în timp a scăzut consumul de salamuri, ca şi incidența cancerului la stomac.

Cine este doctorul Pavel Chirilă

Este medicul care a deschis primul centru de îngrijire paleativă a bolnavilor de cancer din Bucureşti, în urmă cu 10 ani. În acest timp, prin centrul său au trecut peste 4.500 de oameni aflați în stadii avansate ale bolii. Pavel Chirilă este şi profesor universitar de Bioetică. Anul viitor, medicul va lansa primul centru de recuperare oncologică din România, la Valea Nerii, în județul Suceava.

Pericolul din cuptor

Doctorul Pavel Chirilă ne-a explicat că unul dintre pericolele din alimentație este şi folosirea excesivă a cuptorului cu microunde. „După 5 minute, în interiorul cuptorului cu microunde, la temperaturi de 180 de grade, se pot degaja metilbenzen, etilbenzene şi diclorbenzene – multe cu pontențial cancerigen. Mai bine nu îl folosiți”, ne-a explicat doctorul.

Care sunt sărurile nitrice folosite în procesarea cărnii

E249 – Nitrit de Potasiu

E250 – Nitrit de Sodiu

E251 – Nitrat de Sodiu

E252 – Nitrat de Potasiu

Ce alte substanțe nocive se găsesc în salamuri

Roşu carmin (E 120) – este o substanță care se extrage dintr-o insectă. Problema este că în acest proces se foloseşte aluminiu, iar cercetătorii spun că folosirea acestei substanțe creşte riscul de apariție a bolii Alzheimer. De asemenea, roşul carmin provoacă alergii cutanate, iar la copii hiperactivitate. Aceeaşi substanță provoacă apariția obezității la bărbați.

Fosfații – împiedică fixarea calciului în oase, ceea ce provoacă la femei osteoporoza.

Nutriționist: „Suntem excesiv carnivori”

Biochimistul și nutri ționistul Alina Stoica (foto) spunea, recent, că românii mănâncă prea multă carne și produse din carne. „Noi, românii, suntem excesiv carnivori. În mod normal, un om sănătos ar trebui să consume două porții de carne pe săptămână (...). Dar, după Revoluție, a apărut această nevoie a românului de a avea. De a avea o cantitate cât mai mare, de a compensa perioada de frustrare pe care a avut-o până în 1989, de a compensa neajunsurile de până atunci. Așa că încearcă să umple farfuria atât a lor cât și a copiilor, pe ideea că „ce n-am avut eu, să ai tu”, fără să conștientizeze că această cantitate are un impact extraordinar de mare asupra corpului”.

„Oferta” care te poate îmbolnăvi

Și poate că n-ar fi așa mare bai, dacă n-am alege cele mai ieftine și mult prea procesate produse, eventual „la ofertă”, în detrimentul celor scumpe, dar mai aproape de ce a creat natura.

„Dacă ne raportăm sănătatea noastră la o promoție, din păcate vom plăti un preț mult mai mare în scurt timp. Nu avem mult prea mulți ani în care să jonglăm cu alimentele de proastă calitate și astfel apar în mod inevitabil probleme de sănătate. Cele minore sunt ușor de vindecat (...), dar în momentul în care se instalează un dezechilibru limfatic, în momentul în care apar probleme cu articulațiile, cu oasele, afecțiunile urogenitale sau cancerele, atunci într-adevăr soluțiile sunt limitate. Important e că toate aceste probleme pornesc din ce punem în farfurie”. (Dana Lascu)

Chirurg: „Accelerăm răspândirea cancerului”

În ultimele trei decenii, numărul cazurilor de cancer, de orice fel, a crescut aproape exponențial. De altfel, cancerul este considerat boala secolului, ucigând în fiecare an mai mulți oameni decât toate catastrofele naturale la un loc. „Dacă mă refer doar la Institutul Fundeni, cancerul renal este într-o incidență tot mai mare. În perioada când eu eram asistent universitar la Institutul Fundeni (...) se efectuau cam 30-35 de operații pe an pentru cancer renal. În momentul de față depășim considerabil 300 de cazuri pe an, în condițiile în care acum 30 de ani erau puține centre în țară care abordau această formă de cancer, ele fiind trimise predilect la Fundeni. Acum, dispersia abordării cancerelor renale este cam peste tot în țară, ceea ce înseamnă că incidența acestei afecțiuni a crescut absolut îngrijorător”, a explicat acad.dr. Ioanel Sinescu (foto).

Cât de ușor ajung în noi substanțele nocive

Reputatul chirurg spune că totul ni se trage de la ce mâncăm, în condițiile unei industrializări masive și a unei chimizări excesive. „Nimic nu mai e ca acum 30, 40, 50 de ani. Nici măcar apa. (...) Vă imaginați, spre exemplu, că a face ca plantele sau animalele să crească foarte repede presupune o tehnologie care accelerează diviziunea celulară. Un pui, de la 10 grame ajunge în patru sau șase săptămâni la un kilogram și jumătate. Acestui animal sau unei plante care crește mult mai mult și dă producție la hectar foarte mare li s-au administrat substanțe care favorizează diviziunea celulară. Or, aceleași substanțe active care au provocat creșterea exagerată intră sub formă de aliment în organismul nostru. Și acolo, din păcate, vor continua aceeași acțiune. Or diviziunea celulară a unui lanț de celule anormale cum sunt cele canceroase înseamnă cancer și extinderea lui”, conchide Sinescu. (Dana Lascu)

Specialist în medicină nutrițională: „Tratăm numai simptomele cancerului, nu și cauzele sale”

Profesor doctor John Ionescu (foto), director ştiin țific al Clinicii Speciale Neukirchen, din Germania, a explicat recent, pentru Doctorul zilei, că prin alimentația proastă hrănim celulele canceroase și că oncologia tratează, în fapt, doar simptomele, nu și cauza bolii. „S-a ajuns la un impas. (...) Se tratează tumora cu un citostatic, în cel mai bun caz adaptat tumorii respective, dar datorită variabilității genetice, reacția tumorii la acest citostatic se modifică dramatic într-o lună, două, trei, devenind rezistentă la el. E o treabă cunoscută. Ca atare, boala reizbuc nește în altă parte. Nu se tratează terenul bolii, nu se tratează cauza care duce la o boală. (...) Din păcate se tratează numai simptomele! Asta e problema. Trebuie însă să elimini și cauzele!”, spune specialistul.

Trebuie modificată nutriția

Practic, după tratamentul oncologic, pacientul revine la aceleași deprinderi pe care le avea înainte și care au contribuit la declanșarea bolii sale. „Pacientul cu boală canceroasă, după ce i se face seria de citostatice, este trimis acasă fără nicio singură indicație p e n t r u schimbarea modului de viață sau a nutriției. Niciun cuvânt! Ceea ce este catastrofal! Pentru că pacientul, hrănindu-se în continuare cum s-a hrănit până acum, nu face decât să stimuleze terenul procancerigen pe care l-a avut și să reactiveze boala respectivă”, conchide prof. dr. John Ionescu. (Dana Lascu)