Aleksei al II-lea, artizanul renaşterii Bisericii Ruse, a murit din cauza unor probleme cardiace, la vârsta de 79 de ani.
Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Aleksei al II-lea, a decedat în cursul dimineţii de ieri, la vârsta de 79 de ani, în reşedinţa sa din Peredelkino (lângă Moscova), a anunţat serviciul de presă al Bisericii ruse. Potrivit unui oficial de la Patriarhie, citat de RIA Novosti, Aleksei al II-lea ar fi murit din cauza unei insuficienţe cardiace. Problemele sale de sănătate erau de notorietate, în aprilie 2007 presa rusă anunţând că s-a internat într-o clinică din Elveţia, lucru confirmat atunci de Patriarhie, care a negat însă că acesta s-ar afla în stare gravă. Ultima sa apariţie publică a avut loc joi seară, când a oficiat slujba într-o catedrală din centrul Moscovei. Născut în Estonia
Pe numele său laic Aleksei Ridigher, patriarhul s-a născut pe data de 23 februarie 1929 în capitala Estoniei, Tallinn, în familia unui preot ortodox rus cu rădăcini germane. Un personaj foarte respectat şi foarte prezent pe scena politică din Rusia, Aleksei al II-lea a devenit patriarh în 1990, fiind considerat artizanul renaşterii Bisericii Ortodoxe Ruse după destrămarea fostei URSS. Apropiat al fostului preşedinte Boris Elţân şi al succesorului acestuia, actualul premier Vladimir Putin, cu care se întâlnea în mod frecvent, Aleksei al II-lea a restabilit, cu ajutorul Kremlinului, influenţa morală şi politică a Bisericii, după 70 de ani de ateism impus de regimul sovietic. Printre principalele realizări ale celor 18 ani petrecuţi la cârma Bisericii se numără reunificarea istorică a Bisericii ruse cu Biserica Ortodoxă rusă din străinătate, pe 17 mai 2007, după o schismă datând de la Revoluţia Bolşevică din 1917. Relaţiile cu lumea exterioară au fost marcate însă de o lungă perioadă de „răceală“ faţă de catolici, pe care i-a acuzat de prozelitism, refuzând chiar să-l primească pe Papa Ioan Paul al II-lea în Rusia. Relaţia cu Vaticanul s-a îmbunătăţit abia după alegerea ca Papă a lui Benedict al XVI-lea, în 2005. „O mare pierdere“
„A avut un suflet frumos. Este o mare pierdere“, a declarat premierul rus, Vladimir Putin. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a deplâns şi el dispariţia patriarhului. „Nu a fost numai o personalitate eminentă, un adevărat lider spiritual, dar şi un mare cetăţean al Rusiei“, a afirmat Medvedev. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse se va reuni astăzi de urgenţă, pentru a stabili data funeraliilor pentru patriarhul defunct şi numele succesorului său interimar. Noul patriarh trebuie ales în termen de şase luni. Biserica Ortodoxă Rusă şi prigoana stalinistă La sfârşitul anilor ’30, Biserica Ortodoxă Rusă funcţiona la capacitate minimă ca instituţie, după ce măsurile represive adoptate de autorităţile sovietice au dus la scăderea drastică a numărului lăcaşurilor de cult. Baza sa materială, structura organizatorică, activitatea Sfântului Sinod şi posibilitatea pregătirii de noi preoţi erau aproape inexistente. Peste 50.000 de preoţi fuseseră executaţi sau deportaţi până atunci, mai ales în perioada marilor epurări din anii 1936-1937.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, situaţia se ameliorează după ce Stalin devine conştient de influenţa pe care preoţii o exercitau asupra populaţiei de rând. Liderul sovietic face apel la Biserica Ortodoxă Rusă să sprijine moral trupele ruse şi efortul de război, permiţând în schimb înalţilor ierarhi să îşi aleagă un patriarh, după 18 ani în cursul cărora postul a rămas vacant.
SUSPICIUNI
Acuzat de colaborare cu KGB
Patriarhul Aleksei al II-lea a fost suspectat că a colaborat cu KGB, potrivit mai multor surse, printre care disidentul Gleb Yakunin şi jurnalista Evghenia Albats, care au avut acces la arhivele fostului serviciu de securitate sovietic. Aceştia susţin că Aleksei figurează în documente clasificate sub numele de cod Drozdov (Mierla), un agent care i-ar fi „pacificat“ în situaţii repetate pe călugării rebeli. Înaltul prelat a respins aceste acuzaţii, dar a subliniat că mulţi episcopi ruşi, printre care şi el, au fost nevoiţi să facă multe compromisuri în elaţiile cu regimul sovietic.
Recomandările noastre
