Moscova se implică masiv într-un război ce se duce într-un loc strategic, bogat în petrol, plin de migranți dar și de militanți

Medicii spitalului de campanie Aziziya, la sud de capitala Tripoli, se confruntă cu un nou tip de răni: găuri înguste în cap sau tors, lăsate de gloanțe care ucid instantaneu și nu ies niciodată din corpul victimelor.

Este, spun combatanții libieni, opera mercenarilor ruși, unii fiind lunetiști. Absența rănilor provocate de ieșirea gloanțelor este semnătura munițiilor folosite de mercenarii ruși și în alte zone de pe glob.

Acești trăgători de elită fac parte din cei 200 de combatanți ruși sosiți în Libia în cursul ultimelor șase săptămâni, în cadrul unei vaste campanii a Kremlinului pentru a-și reafirma influența în Orientul Mijlociu și în Africa.

După o susținere tactică și financiară de culise, Rusia se implică mult mai direct în războiul civil din Libia, cu avioane Suhoi moderne, lunetiști, artilerie precisă: același meniu pe care l-a folosit în Siria, scrie New York Times.

Rusia susține milițiile mareșalului Khalifa Haftar, în estul Libiei. Haftar, susținut de Emirate, Egipt, Arabia Saudită și, uneori, și de Franța, se află în război de cinci ani cu o coaliție a milițiilor din vestul Libiei care susțin autoritățile de la Tripoli.

Guvernul de la Tripoli a fost numit de ONU, în 2015, și este oficial susținut de SUA și de alte puteri occidentale, dar, concret, numai de Turcia.

Grupul Wagner, prezent și aici

Intervenția mercenarilor ruși, strâns legați de Kremlin, nu este decât una din paralelele cu războiul din Siria.

Lunetiștii aparțin grupului Wagner, firmă privată legată de Kremlin, care a condus și intervenția Rusiei în Siria, potrivit responsabililor libieni și diplomaților occidentali care urmăresc situația din Libia.

Și în Libia, și în Siria, puteri regionale rivale îi înarmează pe clienții locali. Și tot ca în Siria, partenerii locali asociați cu SUA împotriva ISIS se plâng acum de „abandon” și „trădare”.

ONU, care a eșuat să negocieze pacea în cele două țări, a văzut cum embargoul ei de opt ani asupra Libiei devine o „glumă cinică”, cum a estimat recent trimisul special al Națiunilor Unite.

Gloanțe dum-dum și 1,3 milioane de barili pe zi

Miza în Libia este mai mare decât se poate crede. De trei ori mai mare ca Texas, Libia controlează imense rezerve de petrol și pompează 1,3 milioane de barili pe zi, în ciuda războiului civil.

Iar litoralul ei mediteranean, la doar 300 km de Italia, este un punct de plecare major pentru zeci de mii de migranți către Europa.

Sosirea mercenarilor ruși este pe cale să transforme conflictul din Libia. Responsabili europeni de securitate au declarat că „semnătura” munițiilor lor, (proiectile expandabile) corespunde rănilor provocate de trăgătorii izolați din estul Ucrainei.

Din ce în ce mai mulți responsabili guvernamentali de la Tripoli au declarat că Rusia trimite în fiecare săptămână din ce în ce mai mulți mercenari ruși.

„Este foarte clar că Rusia este implicată pe deplin în acest conflict", a declarat generalul Osama al-Juwaili, comandantul suprem al forțelor aliniate guvernului de la Tripoli.

Observatorii declară că, ținând cont de natura oarecum amatoristă a combatanților din teren, sosirea profesioniștilor ruși ar putea avea un „impact disproporționat”.

Haosul după Gaddafi

După răsturnarea regimului colonelului Muammar Gaddafi, în 2011, situația din Libia a cunoscut o deteriorare continuă pe întreg teritoriul țării, prin multiplicarea confruntărilor militare dintre grupările rivale majore, extinderea grupărilor teroriste și înmulțirea crimei organizate.

Khalifa Haftar, fost general al lui Gaddafi, s-a reîntors în Libia în 2011, după un azil în SUA (și o colaborare cu CIA) și s-a angajat să conducă țara după revolta împotriva lui Gaddafi.

Anul trecut, Haftar a fost filmat, la Moscova, la masă împreună cu ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și cu șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, zis și „bucătarul lui Putin”, pus sub acuzare de americani pentru că a încercat să influențeze alegerile prezidențiale din SUA din 2016.