Agresiunea rusă în Estul Ucrainei continuă: azi în Marea de Azov
Editura Evenimentul si Capital

Agresiunea rusă în Estul Ucrainei continuă: azi în Marea de Azov

Autor: | | 10 Comentarii | 3807 Vizualizari

Ambiguitatea, acțiunea sub radar a unui război hibrid care nu se vede și agresiunea continuă caracterizează acțiunea Rusiei în Estul Ucrainei. Mai nou, agresiunea s-a mutat la nivelul Mării de Azov, legată de Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci, aflată între Rusia și peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 17 martie 2014. Iar acțiunea nu e nici pe departe mai puțin viguroasă, agresivă și violentă decât războiul propriu-zis din Donetsk și Luhansk.

Rusia și-a întărit dramatic flota în Marea de Azov, detașând nave din Flota Mării Caspice. Relevanța vine și din faptul că, odată în Marea de Azov, navele militare sunt utilizabile și în Marea Neagră, și în Estul Mediteranei, deopotrivă. Acțiunile marinei militare ruse în Marea de Azov sunt, deci, efect al politicii de extindere a controlului și creștere a presiunii asupra Ucrainei.

Principalele schimbări sunt militarizarea Mării de Azov, anexarea Crimeii - considerată de Putin teritoriu rus - și construcția podului peste strâmtoarea Kerci. Cele trei acțiuni au transformat Marea de Azov într-o mare internă rusă și au blocat comerțul și transportul navelor ucrainene prin strâmtoare în Marea Neagră, sufocând porturile, cu precădere Mariupol, și cauzând pierderi enorme Ucrainei, care trebuie să redirecționeze traficul de mărfuri către portul Odessa, singurul port care i-a mai rămas la marea deschisă, Marea Neagră de această dată, și spre oceanul planetar.

Statutul Mării de Azov este unul incert și ambiguu, Rusia folosind această ambiguitate pentru a purta războiul hibrid de ocupare a Mării de Azov. Astfel, în 2003, Rusia și Ucraina au trecut printr-o criză, atunci când Rusia a încercat legarea artificială a teritoriului său de insula Tuzla, aflată în strâmtoarea Kerci, pentru a crește dimensiunea litoralului, a bloca și redirecționa traficul prin strâmtoare și a acapara mai mult teritoriu la delimitare. Cu această ocazie, cele două părți au semnat un acord prin care Marea de Azov e declarată mare internă a Rusiei și Ucrainei, iar frontiera dintre cele două state urma să fie stabilită în viitor. Negocierile nu au dus la nici un rezultat, miza fiind șenalul navigabil prin Kerci, care prin configurația de atunci aparținea Ucrainei, și resurse petroliere off shore.

Nefiind vorba despre o mare propriuzisă, în acest caz, în urma acordului, nu s-ar aplica automat Legea mării, Convenția UNCLOS a Națiunilor Unite, nici delimitarea din dreptul internațional, ci voința părților. Ucraina și Rusia fiind în război, e vorba de legea celui mai puternic și dominant. Rezultatul este unul dezastruos: Rusia a transformat Marea de Azov, după anexarea Crimeii și construcția podului, în propria sa mare internă. Iar acest fapt se traduce prin blocarea traficului, oprirea navelor comerciale ucrainene, controlarea și arestarea lor, eventual confiscarea mărfurilor, organizarea de exerciții militare în apropierea coastelor ucrainene, cu blocarea traficului, practic blocarea deplină a navigației ucrainene pe Marea de Azov.

La aceste aspecte putem adăuga abuzurile ce rezultă din traversarea strâmtorii Kerci, azi complet sub controlul Rusiei. Traficul este oprit la bunul plac al autorităților ruse, din diferite motive, iar strâmtoarea nu mai funcționează ca un spațiu utilizabil de către ambele părți, în timp ce șenalul navigabil a fost confiscat complet de ruși care determină ce, când și cum poate ieși prin strâmtoare.

Pagina 1 din 2
Tag-uri: azov, rusia, putin, marea, caspica



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate