Rubla rusească, în cădere liberă

Rubla rusească, în cădere liberă

Rubla rusească se află în cădere liberă de mai bine de o lună. Cursul de schimb al rublei a scăzut continuu începând cu data de 26 mai. Experții spun că principala cauză care duce la prăbuşirea monedei ruseşti o reprezintă problemele comerţului extern cu care se confruntă Federaţia Rusă, în special scăderea dramatică a volumului exporturilor.

Situaţia de pe piaţa valutară din Rusia

La 7 iulie Banca Centrală a Federaţiei Ruse a anunţat din nou rate mai mari de schimb pentru rubla rusească în raport cu valutele americană şi europeană. Astfel, un dolar a ajuns să coste 92,57 ruble, iar un euro – 100,72 ruble. De la începutul anului, rubla a scăzut cu aproximativ 30% față de monedele americane și europene. Acest rezultat este mai rău decât cel înregistrat de ţările în curs de dezvoltare.

Cauzle prăbuşirii rublei ruseşti

Experţii susţin că principală cauză este scăderea bruscă a nivelului exporturilor. Rusia este o ţară exportatoare şi, prin urmare, cu cât primește mai multe ruble la un dolar de bunuri vândute, în primul rând petrol și gaze, cu atât mai mulți bani vin în buget în buget. În acest an Federaţia Rusă se confruntă cu probleme majore în realizarea exporturilor, în special din cauza refuzului Europei de a utiliza hidrocarburile rusești.

Guvernatorul Băncii Centrale (BC), Elvira Nabiullina, a declarat că exporturile au scăzut cu 40% din ianuarie până în mai, în timp ce importurile au crescut cu 15%. Aceasta înseamnă că în țară intră mai puțină valută, iar cererea pentru aceasta este în creștere, pe măsură ce s-au stabilit „importuri paralele” de mărfuri occidentale.

Ne puteți urmări și pe Google News

În 2022, totul a fost exact invers. După începerea războilui pe scară largă în Ucraina și impunerea sancțiunilor occidentale, importurile în Rusia au scăzut brusc, iar Europa a continuat să cumpere petrol și gaze la prețuri anormal de mari. Drept urmare, în țară era multă valută americană şi europeană, dar era mai puțin solicitată din cauza lanțurilor de aprovizionare distruse și a economiei care nu se adaptase încă la noile realități. Din această cauză, în urmă cu exact un an, dolarul a coborât la un moment dat sub 55 de ruble.

O altă cauză o reprezintă preţul la petrol, care stă practic pe loc de jumătate de an, cu excepția saltului din aprilie. În acelaţi timp, economia mondială nu este în cea mai bună formă - există temeri că nevoia de petrol va scădea, iar prețurile vor scădea odată cu aceasta. Prin urmare, țările din alianțele OPEC și OPEC+ au decis deja să prelungească reducerile de producție până în august. Dintre aceștia, cei mai mari producători sunt Arabia Saudită și Rusia.

Prin reducerea ofertei, țările exportatoare, ale căror bugete depind de materii prime, nu permit scăderea prețurilor. Dar pentru Rusia situația este deosebit de dificilă. Datorită sancțiunilor, petrolul rusesc a intrat în zona „gri” şi este vândut cu o reducere semnificativă. Acum „reducerea” pentru Brent este de aproximativ 35%. Veniturile din petrol și gaze ale bugetului rus în prima jumătate a anului 2023 au scăzut cu aproape jumătate față de aceeași perioadă din 2022, la 3,38 trilioane de ruble. Acest lucru se datorează în mare măsură bazei ridicate a anului trecut, când, în urma invaziei Ucrainei, prețurile la energie au crescut brusc, iar țările occidentale și-au mărit livrările din Rusia înainte de introducerea embargoului.