Românii se tem tot mai mult de fenomenele extreme. Ce se întâmplă cu siguranța locuințelor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tot mai puțini români consideră că locuințele lor pot face față fenomenelor meteorologice extreme, arată un studiu realizat de IRES la solicitarea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). În 2026, procentul celor care cred că locuințele lor sunt pregătite pentru efectele schimbărilor climatice a ajuns la 68%, cu 10 puncte procentuale mai puțin decât în anul precedent.

Furtunile puternice și valurile de căldură se numără printre principalele riscuri semnalate de respondenți. În același timp, opt din zece români consideră că există o legătură directă între schimbările climatice și producerea fenomenelor meteorologice extreme, potrivit datelor prezentate de UNSAR pe 16 octombrie 2026.

Furtunile și canicula, printre principalele temeri

Potrivit cercetării, furtunile puternice și valurile de căldură au fost menționate fiecare de 30% dintre respondenții care au declarat că locuințele lor au fost afectate de schimbările climatice în ultimii ani.

Inundațiile au fost indicate de 20% dintre aceștia, iar seceta de 13%.

De ce nu ți se rumenesc carnea sau legumele. Greșeala pe care o fac chiar și gospodinele pricepute

Profesor arestat pentru un discurs și două editoriale. Un ministru, un decan de barou și un președinte de partid sar să îl ajute

Fenomenele meteorologice extreme pot produce pagube importante, de la deteriorarea acoperișurilor și a fațadelor până la inundarea încăperilor și afectarea bunurilor din interior. În perioadele cu temperaturi ridicate, locuințele insuficient izolate pot deveni mai greu de răcit, iar consumul de energie pentru climatizare poate crește.

Reprezentanții UNSAR atrag atenția că astfel de evenimente pot afecta nu doar proprietățile, ci și stabilitatea financiară a familiilor care trebuie să suporte costurile reparațiilor.

Ce măsuri au luat românii pentru a reduce impactul schimbărilor climatice

Studiul arată că respondenții au adoptat mai multe măsuri pentru reducerea consumului de resurse și limitarea impactului asupra mediului.

Reciclarea hârtiei, sticlei, plasticului și metalului este menționată de 71% dintre participanți. Limitarea consumului de energie electrică este indicată de 66%, iar colectarea selectivă a deșeurilor, de 65%.

De asemenea, 47% dintre respondenți declară că au redus consumul de apă, în timp ce 44% au achiziționat electrocasnice cu un consum redus de energie. Izolarea termică a locuinței a fost menționată de 43% dintre participanți.

Aceste măsuri pot contribui la reducerea consumului și la creșterea eficienței energetice. Totuși, pregătirea unei locuințe pentru fenomene meteorologice extreme presupune și evaluarea vulnerabilităților clădirii, în funcție de amplasare, construcție și riscurile specifice zonei.

Ce schimbări ar face românii în propriile locuințe

Întrebați ce modificări ar lua în calcul pentru a-și pregăti locuințele în fața schimbărilor climatice, 35% dintre respondenți au indicat instalarea unor pompe de căldură sau a unor sisteme eficiente energetic de încălzire și răcire, inclusiv a celor bazate pe energie regenerabilă.

Inundații. Sursă foto: Facebook

Alte 29% au menționat utilizarea vopselelor naturale sau ecologice, iar 26% au indicat schimbarea amenajărilor interioare. Intervențiile structurale sau arhitecturale au fost menționate de 17% dintre participanți.

Pe lângă modernizările de amploare, întreținerea periodică poate contribui la reducerea riscurilor. Verificarea acoperișului, curățarea jgheaburilor și a burlanelor, precum și repararea zonelor deteriorate pot limita efectele unor ploi abundente sau furtuni.

Ce despăgubiri pot oferi asigurările pentru locuințe

UNSAR subliniază și importanța protecției financiare în cazul producerii unor evenimente neprevăzute. În România, asigurarea obligatorie a locuinței, cunoscută drept PAD, acoperă, în limitele stabilite de lege, daunele produse de cutremure, inundații naturale și alunecări de teren.

Această poliță nu acoperă automat toate fenomenele meteorologice extreme. Pentru riscuri precum furtunile, vijeliile, grindina sau incendiile, proprietarii pot avea nevoie de o asigurare facultativă, în funcție de riscurile incluse în contract.

Unele polițe facultative pot acoperi și bunurile din interiorul locuinței. Protecția efectivă depinde însă de condițiile contractuale, de limitele de despăgubire și de eventualele excluderi.

Înainte de încheierea unei polițe, proprietarii ar trebui să verifice ce riscuri sunt acoperite și în ce condiții pot solicita despăgubiri.

Recomandările specialiștilor pentru protejarea locuințelor

Alexandru Ciuncan, președintele și directorul general al UNSAR, a declarat că scăderea încrederii românilor în rezistența locuințelor arată atât o conștientizare mai mare a riscurilor, cât și necesitatea măsurilor de prevenție și asigurare.

În luna octombrie, organizația derulează campania „Fii #sigurACASĂ! În fiecare zi”, prin care promovează pregătirea pentru situații neprevăzute și protecția financiară a locuințelor.

Alina Bărbulescu, coordonator al secțiunilor de asigurări generale din cadrul UNSAR, recomandă verificarea acoperișurilor și a sistemelor de evacuare a apei, întreținerea periodică a locuințelor și alegerea unei asigurări adecvate.

Scăderea cu 10 puncte procentuale a ponderii românilor care consideră că locuințele lor sunt pregătite pentru schimbările climatice evidențiază importanța prevenirii și a evaluării riscurilor. Întreținerea clădirilor și verificarea atentă a protecției oferite de asigurări pot contribui la limitarea pagubelor provocate de fenomenele meteorologice extreme.