Accentuarea problemelor din Peninsulă va trimite acasă o bună parte din conaţionalii noştri, care nu îşi vor mai găsi uşor locuri de muncă.

Mulţi dintre emigranţii români în Italia se gândesc deja să părăsească ţara care le-a oferit până acum un trai decent. Scăderea ratingului ţării de către agenţia Moody's, zilele trecute, nu este decât consemnarea faptului că ţara trece printr-o criză profundă. Profesorul Marian Mocanu, preşedintele Ligii Românilor din Italia, care locuieşte de peste 20 de ani în Peninsulă, spune că economia ţării slăbeşte pe zi ce trece. "Fabricile din Nord se închid, iar tot mai mulţi români se gândesc să plece acasă".

Femeile, mai rezistente la criză

"Pentru bărbaţi, cel puţin, traiul în Italia a devenit tot mai greu. Înainte de criză, chiar dacă rămâneau fără loc de muncă, stăteau şase - opt luni în şomaj, dar aveau siguranţa că se vor angaja apoi, ceea ce nu se întâmplă acum. Aşa că mulţi se gândesc să plece", a spus Mocanu, pentru EVZ.

Fiecare român are în cercul de prieteni conaţionali care au luat decizia de a reveni în ţară, iar Mocanu nu face excepţie. "Am trei prieteni din Iaşi care lucrează în construcţii. De o jumătate de an se află în şomaj, iar de câteva luni nu au mai reuşit să achite chiria. Doi mi-au spus deja că ar vrea să se întoarcă în ţară", spune acesta.

Româncele, care fac baby sitting, menaj sau alte treburi legate de gospodăriile italienilor, ar putea însă să găsească în continuare de lucru, spune Mocanu. "Chiar dacă se vor înrăutăţi condiţiile pentru români, sunt sigur că vor reuşi să se adapteze. Românii sunt maleabili, acceptă scăderi de salarii", este de părere şi analistul economic Bogdan Baltazar.

În opinia lui Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, cel mai afectaţi de criza economiei italiene vor fi cei care nu sunt specialişti şi la care companiile renunţă în primă instanţă.

În Italia sunt, în prezent, peste un milion de emigranţi români.

La ce cheltuieli ar putea renunţa guvernul

În circa o lună, Italia şi-a văzut ratingul retrogradat atât din partea Standard&Poor's, cât şi din partea Moody's. Mocanu spune că problema statului este că autorităţile doar au redus cheltuielile în ultimul timp, fără să investească în dezvoltare. Spre exemplu, în şcoli, personalul a fost redus nu prin disponibilizări, ci prin plecări naturale: profesorii care s-au pensionat nu au mai fost înlocuiţi. Ca urmare, în unele şcoli profesorii care se îmbolnăvesc nu mai pot fi înlocuiţi, iar copiii sunt mutaţi dintr-o clasă în alta.

Mocanu spune că tăierile de costuri îi afectează doar pe bugetarii de rând, în timp ce marii consumatori de fonduri publice nu-şi revizuiesc cheltuielile. Guvernanţii promiseseră că Italia va trece la un nou plan de organizare teritorială, prin care să se renunţe cele peste 100 de provincii, unde lucrează 52.000 de bugetari, ceea ce nu s-a întâmplat.

"În plus, în provincii sunt organizate alegeri, iar campaniile electorale costă", spune Mocanu.

Silvio Berlusconi a spus că va reduce la jumătate numărul parlamentarilor - altă promisiune neonorată. Or, un parlamentar câştigă circa 30.000 de euro pe an. Italia are 1.000 de parlamentari.

Unele din facilităţile destinate emigranţilor, la care guvernul ar putea renunţa, sunt clasele pregătitoare pentru copiii emigranţilor. De regulă, aceştia urmează cursuri timp de două-trei luni, pentru a se acomoda cu limba italiană, spune Mocanu.

ZONA EURO

Ce ţară ar mai putea intra în colimator

Agenţia de evaluare Moody's a retrogradat, marţi seara, riscul suveran al Italiei de la categoria Aa2 la A2, pe fondul îngrijorărilor legate de evoluţia economiei din Peninsulă. Potrivit agenţiei de rating, toate ţările din zona euro care nu au, în prezent, un calificativ foarte bun, respectiv AAA, se confruntă cu presiuni de scădere a ratingului.

Analistul financiar Liviu Voinea consideră că ţara cea mai expusă la o retrogradare de rating este Portugalia. Aceeaşi părere este împărtăşită de Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Analistul financiar Bogdan Baltazar spune că Portugalia este expusă, pentru că are o economie lipsită de "coloană vertebrală" şi nu are un sector industrial foarte bine articulat.

"Atât Portugalia, cât şi Spania, sunt două economii care şi-au bazat foarte mult creşterea economică din ultimul timp pe domeniul imobiliar, motiv pentru care au fost şi foarte lovite de criza financiară", a spus preşedintele AOAR. Acesta a mai afirmat că, în ciuda încercărilor disperate ale oficialilor europeni de a opri extinderea crizei datoriilor suverane dinspre Grecia înspre celelalte state din zona euro, această contagiune s-a produs deja.

Fiecare din ţările afectate are, pe lângă o datorie publică foarte mare, o expunere considerabilă pe celelalte pieţe cu probleme, ceea ce îi sporeşte şi mai mult vulnerabilitatea în ochii investitorilor, au spus analiştii chestionaţi de Evenimentul zilei. "Fabricile din Nordul Italiei se închid, iar tot mai mulţi români se gândesc să plece acasă. Pentru bărbaţi, cel puţin, traiul în Italia a devenit tot mai greu. Înainte de criză, dacă rămâneau fără loc de muncă, găseau după şomaj". MARIAN MOCANU, preşedinte Liga Românilor din Italia

De unde li se trage criza ţărilor cu probleme din zona euro

GRECIA

• Aparat bugetar în exces;
• evaziune fiscală ridicată de-a lungul timpului;
• deficit bugetar excesiv;
• economie neperformantă;
• datorie publică de 160% din PIB, pe care grecii fac eforturi mari să o finanţeze, în condiţiile în care pieţele internaţionale le-au "întors spatele"

ITALIA

• Aparat bugetar dezvoltat în exces;
• corupţie istorică; deficit bugetar mare;
• a doua datorie publică raportată la PIB ca mărime din Europa - circa 116% din PIB. Ţara se poate finanţa de pe pieţele externe, însă la dobânzi din ce în ce mai ridicate, fiind dependentă, în acest moment, de Banca Centrală Europeană

SPANIA

• Economie slăbită; deficit bugetar excesiv;
• şomaj excesiv care s-a triplat în trei ani, ajungând la 20%. Cu toate acestea, analiştii îi dau şanse mai mari de ieşire din criză datorită datoriei publice mai reduse care nu ar depăşi 75% din PIB nici într-un scenariu negativ

PORTUGALIA

• Economie slăbită;
• deficit bugetar excesiv;
• şomaj excesiv care s-a triplat în trei ani, ajungând la 20%. Cu toate acestea, analiştii îi dau şanse mai mari de ieşire din criză datorită datoriei publice mai reduse care nu ar depăşi 75% din PIB nici într-un scenariu negativ

IRLANDA

• Bulă imobiliară;
• Guvernul a fost nevoit să pompeze sume mari de bani pentru a ieşi din criza sistemului bancar;
• deficit bugetar excesiv;
• şomaj excesiv de 14,3%

Citiţi şi:

• Dacă Italia suferă, ni se întorc emigranţii?
• Ratingul Italiei a fost retrogradat. Ce-i aşteaptă pe românii din Peninsulă?
• Să vedeţi criză! Ce înseamnă penalizarea Italiei pentru noi
• Moody's previne: Vor cădea şi alte "capete" în Europa, după Italia