Economiştii spun că autorităţile ar putea refuza împrumutul extern dacă acesta presupune clauze prea dure, cum ar fi majorarea taxelor.

România ar trebui să fie foarte atentă la condiţiile impuse pentru împrumut, în loc să se preocupe de suma luată de la instituţiile financiare mondiale, spun economiştii. Iar condiţia pe care nu o vom putea suporta, în contextul crizei economice, este creşterea taxelor şi impozitelor, ne-a spus analistul economic Aurelian Dochia. În opinia sa, deficitul bugetar nu trebuie ţinut în frâu prin majorarea birurilor, ci prin reducerea cheltuielilor.

„Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu impune ce măsuri să iei sau să nu iei. Fondul impune ţinte pe care trebuie să le atingi”, ne-a spus analistul. Astfel, ar fi indicată o combinaţie dintre alinierea salariilor şi reducerea numărului de posturi în sectorul public, a adăugat Dochia.   Putem refuza cerinţele FMI

Economiştii admit posibilitatea ca România să nu accepte condiţiile impuse de FMI pentru a primi un împrumut extern de 19-20 de miliarde de euro. „Există şi posibilitatea ca măsurile impuse să fie de neacceptat. După cum ştiţi deja, Comisia Europeană condiţionează partea sa de împrumut de un acord cu FMI al statului respectiv. Fie vom lua bani de la ambele instituţii, fie de la niciuna”, a declarat, ieri, Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

Din acest motiv, Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, consideră că, „mai important decât suma, pe noi ar trebui să ne intereseze condiţiile din spatele împrumutului luat”. De unde vin banii

Începând de ieri, o delegaţie a FMI, condusă de Jeffrey Franks, se află la Bucureşti, într-o vizită oficială, care va dura până pe 25 martie. Reprezentanţii Fondului vor avea întâlniri cu autorităţile române, legate de situaţia ţării noastre şi despre un posibil program al FMI destinat României. Potivit unui comunicat al Fondului, programul ar urma să facă parte dintr-o finanţare multilaterală „susţinută de Uniunea Europeană şi Banca Mondială, precum şi de alte instituţii financiare internaţionale”.

Pe de altă parte, Amelia Torres, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, a declarat, ieri, că ajutorul financiar ar urma să fie distribuit între UE, FMI şi unele state membre. Totuşi, „este prea devreme să discutăm detalii şi sume”, a precizat ea. Guvernul a trans mis Comisiei Europene o scrisoare în care solicită începerea oficială a negocierilor pentru încheierea unui acord de finanţare.   Respectarea condiţiilor care vor fi stabilite pentru acordarea banilor va fi monitorizată atât de FMI, cât şi de Comisia Europeană, a precizat Torres.

Analistul Aurelian Dochia spune că trebuie să ne asumăm nişte ţinte credibile pe care să le putem respecta. BNR pune condiţii băncilor Economistul-şef al băncii centrale a spus că avem nevoie de acest credit extern pentru a preveni o problemă, şi nu pentru a repara. „Ne împrumutăm pentru a proteja rezerva internaţională, care dă încredere investitorilor şi pentru o posibilă scădere a rezervelor minime obligatorii”, a mai spus Lazea.   Însă în piaţă există teama că banii eliberaţi prin scăderea rezervelor minime obligatorii nu vor merge la acordarea de credite pentru firme şi populaţie, ci vor fi trimişi către băncile-mamă ale instituţiilor de creditare din România.

Pentru a preveni un asemenea pericol, banca centrală intenţionează să solicite băncilor-mamă angajamente ferme că nu îşi vor retrage banii de pe piaţa locală dacă rezervele minime obligatorii în valută vor fi reduse.

„Problema României este să nu repete situaţia din Ungaria, unde sume importante din fondurile atrase de la Comisia Europeană şi FMI au plecat din ţară sub forma rambursărilor în contul finanţărilor de la băncile-mamă. BNR nu vrea ca sumele eliberate din rezervele minime obligatorii să plece imediat în afara ţării”, au declarat surse oficiale, citate de Mediafax.

În plus, va exista şi un acord între FMI şi băncile-mamă în acest sens, a precizat preşedintele Traian Băsescu.

NEGOCIERI   Băsescu: „Nu e momentul măririi de taxe”

Împrumutul de la FMI nu va atrage o mărire imediată a taxelor, dar va impune câteva „soluţii de austeritate”, a anunţat ieri preşedintele Traian Băsescu, fără a preciza exact costurile. „Nu cred că acum e momentul măririlor de taxe. Nu întrevăd o solicitate a Fondului de creştere de TVA sau renunţare la cota unică. Se pot găsi alte soluţii unde se face risipă”, a spus preşedintele la ra dioul public. Potrivit şefului statului, angajarea unui credit „pe doi ani, cu dobândă mică”, nu mai poate fi amânată pe motiv că presupune restricţii. „Cu cât respingem nişte soluţii de austeritate, dar care să ne permită să trăim, cu atât va trebui să facem un împrumut mai mare şi să plătim mai mult peste doi ani când ar trebui să valorificăm relansarea economică globală”, a explicat Băsescu. Pe de altă parte, invitat aseară la Antena 3 preşedintele a avertizat că riscul cel mai mare pentru România în 2009 este creşterea şomajului. „De şomaj trebuie să se teamă românii”, a spus Băsescu. (Anca Simina) POZIŢIE

Acordul cu FMI, dezbătut de PSD Tema unui posibil acord cu FMI a fost dezbătută, ieri, şi în interiorul Partidului Social Democrat. Miniştrii PSD s-au întâlnit cu Mircea Geoană, la Palatul Victoria, înainte de şedinţa de guvern, pentru a cădea de acord asupra poziţiei ce va fi prezentată la întâlnirea liderilor coaliţiei guvernamentale, programată pentru astăzi. Scopul întâlnirii este de a armoniza poziţiile PSD şi PDL faţă de semnarea unui eventual acord cu FMI. Potrivit unor surse prezente la întâlnire, citate de Mediafax, printre temele discutate s-a numărat faptul că până în acest moment nu au existat discuţii oficiale sau neoficiale cu FMI în ceea ce priveşte semnarea unui eventual acord de finanţare şi că nu există un mandat politic din partea guvernului pentru a negocia un eventual acord cu Fondul. Sursele citate au precizat că trebuie văzut dacă este necesar un acord de finanţare şi să se precizeze care este suma ce ar trebui împrumutată, precum şi condiţiile în care s-ar putea face acest împrumut.

CITIŢI ŞI: Criza văzută prin lentilă | VIDEO Ziua în care au aflat ce este criza

Criza globală s-a întâlnit cu domnul Florea la Mioveni

Harta şomajului pe timp de criză

Oraşul care intră în şomaj

Criza ruşinii loveşte educaţia Criză în transportul de persoane

Criza schimbă obiceiurile de consum

Criza, ca o "palmă dumnezeiască"   MIRCEA DIACONU: „Ne-am tâmpit de tot cu criza asta”

Criza ne trimite la ţară

Renovarea locuinţelor se face „la negru”