Aproximativ 1,5 milioane de persoane pariază lunar în România şi se poate vorbi deja despre o dependenţă de jocuri de noroc în ţara noastră. Pe plan internaţional, 6% dintre locuitorii Globului au pus cel puţin un pariu în viaţă, iar românii par a fi în topul împătimiţilor de jocuri de noroc. Deşi nu mizează sume foarte mari, jucătorii autohtoni o fac cu regularitate. Dar mai ales cu realism, spun specialiştii. Pariorii români nu se "aruncă" decât atunci când sunt deplin informaţi, ceea ce le asigură o rată însemnată a câştigurilor. Psihologii avertizează însă asupra aspectelor mai puţin vizibile. Dependenţa pândeşte la colţ!

Totul în condiţiile în care în România nu există campanii de informare în ceea ce priveşte pericolul la care se expun pariorii.

Jocurile de noroc, între plăcere şi drog

Referindu-se strict la pariurile sportive, Daniel Smeadă, PR manager al agenţiei de pariuri Astra Sport Bets, consideră că acest sector al jocurilor de noroc nu creează dependenţă, doarece între momentul în care este plasat pariul şi momentul de validare sau invalidare a acestuia există un interval de timp destul de mare.

O părere contrazisă însă categoric de Eugen Hriscu, psihiatrul specializat în adicţii consultat de EVZ. Potrivit acestuia, pariurile sportive, ca şi restul jocurilor de noroc, creează un tip de dependenţă asemănător celei de alcool sau droguri. "Este vorba de dependenţă comportamentală. Singura diferenţă e că nu depinzi de o substanţă, ci de un comportament", spune Hriscu, care tratează chiar în momentul de faţă un împătimit al pariurilor sportive. Unde se termină activitatea de recreere şi unde începe dependenţa? Eugen Hriscu: Dependenţa începe atunci când jucătorul începe să mintă, să se împrumute pentru a juca sau să îşi neglijeze material sau sentimental familia pentru a juca. Recreerea se referă la faptul că jocurile de noroc îţi pot provoca uneori plăcere, dar plăcerea aceasta este, de fapt, primul pas spre dependenţă.

Facilitarea accesului tot mai larg la jocurile de noroc poate fi o problemă socială? Există o relaţie directă între cât de accesibile sunt jocurile de noroc şi câţi oameni au această problemă. Un pacient care, într- noapte, avea nevoie urgentă de medicamente mi-a spus că a observat ca i-a luat foarte mult sa ajungă la o farmacie non-stop, dar în schimb erau foarte multe cazinouri în zonă. Care credeţi că este impactul psihologic al unei campanii cu sloganul "Sportul se vede altfel când pariezi"? E ca şi cum ai spune "Viaţă se vede altfel când fumezi". Este vorba despre o reclamă şi este normal ca ea să promoveze interesele companiei. Dar ar trebui să existe o reglementare mult mai clară în domeniul jocurilor de noroc în România, deoarece expunere de care se bucură această activitate în ţara noastră este foarte mare. Ar trebui crescută limita de vârstă (n.r în prezent, această limită inferioară de vârstă este fixată la 18 ani) pentru participarea la jocurile de noroc, deoarece categoria tinerilor este foarte expusă tentaţiilor. De asemenea, casele de pariuri şi cazinourile ar trebui să plătească o taxă pentru ajutarea celor care au nevoie de ajutor în acest domeniu, taxă asemănătoare celei pe viciu.

Există în România o asociaţie de genul “Jucători Anonimi”, care să încerce să vină în întâmpinarea problemelor jucătorilor dependenţi? Nu există o fundaţie pentru cei dependenţi de jocuri de noroc. Ar trebui să existe nişte servicii pentru că, pe lângă oamenii implicaţi direct în jocurile de noroc, sunt şi familiile şi apropiaţii acestora. "Gamblers Anonymous" nu este fondată de stat, ci una formată din persoane care conştientizează efectul negativ pe care jocurile de noroc îl au asupra lor. Statul poate face campanii, să informeze populaţia, medicii de familie, poate face ceva organizat în acest sens. Credeţi că există vreo diferenţă între jucătorii de pariuri sportive şi cei de cazinou? La care dintre aceştia poate apărea mai uşor dependenţa? Chiar acum am un pacient care este foarte sever dependent de pariuri sportive. Nu are nimic de a face cu cât durează şi cât nu dureaza, ci are legatura cu faptul că o persoană poate obţine o plăcere din această activitate, iar oamenii pot să devină oricând dependenţi de o activitate care la un moment dat le aduce placere.

Cum afli dacă eşti dependent?

“Gamblers Anonymous” (n.r. “Jucătorii Anonimi”), o asociaţie apărută la mijlocul anilor ’50 în California, avand drept obiectiv ajutarea şi consilierea celor împătimiţi de jocurile de noroc, propune pe site-ul www.gamblersanonymous.org o serie de 20 de întrebări-cheie. Scopul e simplu: cine răspunde pozitiv la cel puţin şapte interogaţii se poate considera un “împătimit” al jocurilor de noroc. Simplu spus, dacă depăşiţi pragul menţionat, aveţi o problemă patologică şi ar fi bine să solicitaţi ajutorul unui psiholog.

1. Ai absentat vreodată nemotivat (de la serviciu, şcoală etc.) din cauza jocurilor de noroc? 2. Ţi-au produs vreodată jocurile de noroc nefericire familială? 3. Ţi-au afectat jocurile de noroc reputaţia? 4. Ai simţit vreodată sentimente de remuşcare după practicarea jocurilor de noroc? 5. Ai jucat vreodată pentru a obţine banii necesari achitării unor datorii sau rezolvării unor difficultăţi materiale? 6. Jocurile de noroc ţi-au afectat ambiţia sau eficienţa? 7. După pierderi financiare ai simţit nevoia de a te reîntoarce cat mai curand posibil pentru a recaştiga sumele pierdute? 8. După un castig, fie el şi neînsemnat, ai simţit nevoia imperativă de a te reîntoarce pentru a caştiga şi mai mult? 9. De obicei, joci pană la ultimul ban din buzunar? 10. Te-ai împrumutat vreodată pentru a juca? 11. Ţi-ai vandut vreodată obiecte personale pentru a-ţi finanţa obiceiul? 12. Eşti reticent să foloseşti "banii de joc" pentru cheltuieli casnice? 13. Te-a făcut jocul de noroc insensibil la bunăstarea ta sau a familiei tale? 14. Te-ai "jucat" vreodată mai mult timp decât ai plănuit iniţial? 15. Ai jucat vreodată pentru a elimina sentimentele de stres, nelinişte, plictiseală sau singurătate? 16. Ai comis vreodată (sau te-ai gandit să comiţi) un act ilegal pentru a-ţi finanţa obiceiul? 17. Ţi-au produs jocurile de noroc insomnii? 18. Certurile, dezamăgirile sau frustrările ocazionale iţi produc nevoia imperativa de a juca? 19. Ai simţit vreodată nevoia de a sărbători un eveniment pozitiv prin câteva ore petrecute la jocurile de noroc? 20. Te-ai gândit vreodată la sinucidere din cauza jocurilor de noroc?

Românii, cei mai buni pariori

În opinia lui Daniel Smeadă, românii sunt unii dintre cei mai pragmatici pariori din lume. Astfel, Smeadă consideră că pariorul român este unul care se informează atent înainte de a pune un pariu şi are "o inteligenţă peste medie", spre deosebire de pariorii din Franţa, Germania, Spania sau Marea Britanie, care riscă foarte mult.

Alături de români, printre cei mai inspiraţi pariori ai lumii se numără ciprioţii şi nordicii. "Se întâlnesc chiar şi rapidişti, dinamovişti şi stelişti. Ei nu se ceartă, ci îşi dau sfaturi pentru pariuri", explică managerul Astra. Deşi românii pariază destul de mult, meciurile din campionatul românesc sunt aproape ignorate.

"În weekend, doar pe unul din trei bilete apare un meci din campionatul românesc", spune Smeadă, care consideră că pariorii români nu mizează pe ligile interne din cauză că marile favorite - CFR Cluj, Steaua, Rapid, Dinamo - au rezultate fluctuante în ultima vreme.

Pariurile în România, o problemă de legislaţie

Smeadă speră ca, în scurt timp, legislaţia românească în domeniul pariurilor să împrumute ceva din cea aplicată în majoritatea statelor din Uniunea Europeană. "Legislaţia europeană este mult mai permisivă decât cea din România. Statul ar trebui să considere pariurile drept o activitate economică normală", spune Smeadă, intrigat de nivelul de impozitare practicat de autorităţi.

O casă de pariuri trebuie să plătească următoarele taxe şi impozite: timbru social în valoare de 10% din încasări, 5% taxe de licenţă, 5% impozit din venit, la care se adaugă unele taxe ciudate, cum ar fi cea de cinematografie sau de monumente istorice. O altă problemă este cea a comisionului cerut clientului care doreşte să plaseze un pariu. La casele de pariuri, clientul trebuie să plătească un comision de 15%. Spre deosebire de Pariloto, joc de predicţii sportive lansat de Loteria Română, unde pariorul nu trebuie să plătească nicio taxă suplimentară. Totuşi, o afacere profitabilă

Aproximativ 1,3 milioane de români joacă lunar la pariuri sportive, fără a îi include aici pe cei care pariază pe internet. Acest număr mare de jucători a permis unei agenţii ca Astra să aibă, în acest moment, 300 de agenţii deschise în ţară. Numai în 2007, casele de pariuri din România au înregistrat încasări de 120 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 30% faţă de anul anterior.

Pariurile sportive sunt însă doar o parte din ce înseamnă fenomenul jocurilor de noroc în România. Caselor de pariuri li se adaugă numeroasele cazinouri, agenţii loto, dar şi celebrele "păcănele". Plus o nouă altă dimensiune, cea online.

Şansa se "joacă" astăzi pe internet

Jocurile de noroc au o istorie îndelungată, dar mai ales o regulă cu valoare de cutumă: potenţialului jucător trebuie să îi fie puse la dispoziţie mijloacele de a accesa "mirajul" caştigurilor fabuloase. În sumă, acesta e obiectivul ultim al celor care “organizează” şansa. Aşa s-a conturat pentru prima oară, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, istoria cazinourilor. Şi pentru cateva sute de ani, viaţa socială a mers mană în mană cu dezvoltarea jocurilor de noroc.

"Homo ludens" voia să se joace, iar "homo sapiens" i-a oferit, la pachet, şansa de a se recreea şi îmbogăţi. Sau ruina.

Zarurile fac click

Apariţia internetului şi explozia informaţională a ultimei decade au modificat însă fundamental mecanismele exploatării şansei. Prima revoluţie în domeniu a fost, cu siguranţă, posibilitatea pariurilor prin intermediul telefonului. Adevărata schimbare s-a produs însă în momentul în care instituţia cazinoului a devenit virtuală.

Practic, fenomenul “web” a adus jocul de noroc în fiecare casă. Comunicarea nu înseamnă doar informaţie, ci, mai presus de toate, bani. Şi asta pentru că organizatorii jocurilor de noroc au înţeles rapid că-şi pot oferi serviciile într-un mediu aflat într-o rapidă expansiune şi care promitea un avantaj decisiv: penetrare universală. Blackjack-ul, ruleta, jocul de zaruri, sloturile şi pariurile sportive se aflau doar la distanţa unui simplu “click”. Cifrele succesului

Primul cazinou online a fost Interactive Casino, apărut pe 18 august 1995 şi dispunand de 18 tipuri de jocuri. Răspandirea tot mai accelerată a internetului a adus cu sine şi explozia site-urilor de gen. În mai 1998, pe web erau de găsit 90 de cazinouri şi 39 de loterii. Peste doar un an cifrele săriseră deja la 250 de cazinouri online şi 64 de loterii.

În 2002 trendul ascendent era confirmat de cele peste 1800 de siteuri ce ofereau jocuri de noroc. În prezent, estimările tind către 3000 de cazinouri online. Rata anuală de creştere a industriei online de jocuri de noroc este de 20%. Veniturile actuale ale industriei de cazinouri online sar de 1 miliard de euro, iar prognozele indică multiplicarea de şase ori a cifrelor actuale pană în 2010.