Social
Românii au început să aibă probleme cu hrana zilnică. Criza economică a afectat jumătate din populație
Mâncare/ Sursa foto Freepik
Din cuprinsul articolului
Un procent semnificativ dintre români se confruntă cu dificultăți reale în a-și asigura hrana zilnică. Datele unui sondaj recent indică o presiune financiară tot mai mare asupra populației, care se traduce direct în reducerea consumului alimentar sau în schimbarea obiceiurilor de cumpărare.
Cercetarea, realizată de The Access Alliance, evidențiază faptul că tot mai mulți români sunt nevoiți să facă compromisuri atunci când vine vorba despre mâncare.
Peste jumătate dintre români au redus consumul de alimente în ultimul an
Potrivit datelor centralizate, 56% dintre respondenți afirmă că, în ultimele 12 luni, au fost nevoiți să sară peste mese, să consume porții mai mici sau să opteze pentru alimente mai ieftine, pentru a face față presiunilor financiare.
Această realitate reflectă o deteriorare a nivelului de trai, în condițiile în care costurile alimentelor și ale vieții cotidiene au crescut constant.
În același timp, șase din zece români spun că, în ultimul an, s-au temut că nu vor avea suficienți bani pentru a-și asigura hrana.
Frica de lipsuri alimentare devine o constantă pentru mulți români
Datele sondajului indică o stare generalizată de incertitudine. Pentru mulți dintre respondenți, problema accesului la hrană nu mai este una ipotetică, ci o realitate resimțită frecvent.
Aproape 80% dintre participanți au declarat că sunt nevoiți să caute în mod constant promoții și reduceri pentru a-și putea permite alimentele necesare.
În același timp, șapte din zece români consideră că situația legată de insecuritatea alimentară s-a înrăutățit în ultimii 3 până la 5 ani.
Aceste percepții sugerează o schimbare profundă în modul în care populația își gestionează bugetul zilnic.
Mulți români evită întâlnirile sociale din cauza costurilor cu mâncarea
Impactul dificultăților financiare nu se limitează doar la alimentație, ci afectează și viața socială.
Conform sondajului, aproximativ 60% dintre respondenți spun că au evitat întâlniri sociale din motive financiare legate de mâncare. De asemenea, 50% au declarat că au renunțat la astfel de interacțiuni pentru că nu își permiteau să contribuie cu produse alimentare.
Aceste date arată că presiunea economică are efecte și asupra relațiilor sociale, contribuind la izolare și la reducerea participării la activități comune.
Oamenii de știință atenționează că stresul poate provoca schimbări în multe funcții fiziologice. Sursa Foto: Arhiva EVZ
Insecuritatea alimentară este percepută diferit în societate
Un aspect relevant al cercetării este legat de percepția asupra fenomenului.
Aproape 40% dintre respondenți afirmă că nu cunosc persoane din cercul apropiat care să aibă dificultăți în a-și permite mâncarea, în timp ce 19% cred că ar putea identifica ușor astfel de cazuri.
Pentru 40% dintre participanți, insecuritatea alimentară înseamnă în mod direct să sari peste mese din motive financiare sau să reduci consumul pentru ca alți membri ai familiei să poată mânca.
Aceste răspunsuri indică faptul că problema este adesea invizibilă, chiar și pentru cei apropiați.
Sprijinul vine în principal din gesturi individuale
În fața acestor dificultăți, ajutorul acordat persoanelor vulnerabile vine în principal din inițiative individuale.
Astfel, 57% dintre respondenți spun că au donat sau au oferit mâncare, iar alții au declarat că au plătit produse alimentare pentru persoane aflate în nevoie.
Acest tip de solidaritate arată că, în lipsa unor soluții sistemice suficiente, sprijinul direct rămâne esențial.
Familia rămâne principalul sprijin în caz de dificultăți
În situația în care s-ar confrunta personal cu lipsuri alimentare, 43% dintre români spun că ar apela în primul rând la familie.
În același timp, 17% afirmă că nu ar spune nimănui despre astfel de dificultăți, ceea ce evidențiază o reticență în a discuta problemele financiare.
Acest comportament poate contribui la amplificarea fenomenului, deoarece lipsa comunicării reduce șansele de intervenție și sprijin.
Datele sondajului confirmă o problemă socială în creștere
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.007 respondenți din România, având o marjă de eroare de ±3,6% și un nivel de încredere de 95%.
Rezultatele indică o tendință clară de creștere a insecurității alimentare și subliniază impactul direct al presiunilor economice asupra populației.
În ansamblu, datele sugerează că problema accesului la hrană devine tot mai prezentă în societatea românească, afectând nu doar nivelul de trai, ci și comportamentele sociale și relațiile dintre oameni.
