Dintre acestea, cele mai multe au fost eliberate urmare a solicitărilor venite din partea victimelor. Astfel de ordine de protecție se emit numai atunci când oamenii legii constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică.

Din statistica IGPR, reiese că 66% dintre ordinele de protecție provizorii au fost emise pentru infracțiuni comise în mediul urban.

Tot la nivelul anului 2019, instanțele judecătorești au emis 7899 de ordine de protecție, din care 7146, la solicitarea victimelor, 578 la solicitarea procurorului de caz și doar 175 la solicitarea altor instituții.

„În ceea ce privește faptele penale din domeniul violenței domestice comise în 2019, față de anul precedent (2018), au fost înregistrate scăderi cu peste 64% la infracțiunile de exploatarea cerșetoriei și cu peste 12% la cele privind folosirea unui minor în scop de cerșetorie, cu 36% la cele de vătămare corporală, cu peste 21% la tentativă de omor, cu 16% la faptele de corupere sexuală a minorilor, cu peste 12% la loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte și cu peste 5% la abandon de familie”, anunță Poliția Română.

Tot o scădere semnificativă (de 9%) se observă și la faptele de șantaj.

De aproape doi ani, legislația privind violența domestică a fost modificată și completată prin Legea nr. 174 (13 iulie 2018). Astfel, a fost reglementată modalitatea de intervenție a oamenilor legii în cazurile de violență domestică și emiterea ordinului de protecție provizoriu.

Concret, polițiștii pot interveni din oficiu în cazurile de violenţă domestică sau ca urmare a sesizărilor primite prin apel la numărul de urgenţă (112), formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de către alte persoane.

Te-ar putea interesa și: