România se numără printre statele cu cel mai grav fenomen de îmbătrânire a populației, arată studiile demografice. Cu toate acestea, pentru cei peste 3,5 milioane de vârstnici de peste 60 de ani din țara noastră nu există suficiente soluții optime de îngrijire, bazate pe prevenție și pe creșterea calității vieții. Numărul locurilor din căminele de bătrâni publice nu se ridică nici la 10.000, fiind absolut insuficiente față de cerere, iar spitalele publice nu au destule secții de recuperare și nu țintite pe nevoile speciale ale unei persoane de vârsta a treia.

Un exemplu de îngrijire a vârstnicilor vine din Statele Unite ale Americii, unde funcționează de câteva decenii conceptul de „nursing home”, un loc care îmbină serviciile medicale de recuperare cu terapii ocupaționale, menit să le redea vârstnicilor independența și încrederea în sine și să crească calitatea vieții. Peste 2 milioane de americani aleg serviciile de tip nursing home, anual. În România, există un singur centru de acest tip, One to One Nursing Home, deschis acum 8 ani, la Săftica, unde o echipă de medici români școliți în America a transpus local conceptul serviciilor de tip nursing. Până în prezent, 700 de seniori i-au trecut pragul, iar centrul are o capacitate totală de 40 de persoane.

La granița dintre spital și „acasă”

Ce înseamnă mai exact un astfel de centru de îngrijire a vârstnicilor? Un nursing home este un loc destinat seniorilor care nu au nevoie de îngrijiri intraspitalicești, dar nici nu pot fi îngrijiți optim la domiciliu. În cadrul unui nursing home, există personal medical specializat în servicii de tip nursing, disponibil 24 din 24 de ore. Îngrijirile de tip medical, de la servicii de prevenție, până la servicii de recuperare, se îmbină cu terapia ocupațională și activitățile care încurajează socializarea. La fiecare etaj, există un nursing station, un fel de camera de gardă, de unde personalul medical monitorizează evoluția stării de sănătate a fiecărui vârstnic, fiind pregătit să intervină în caz de nevoie.

Dincolo de aspectul medicalizat, un nursing home este ca o casă. Seniorii sunt numiți rezidenți, și nu pacienți, și au parte de tot confortul pe care l-ar putea oferi un cămin. Unul dintre marile beneficii pe care îl poate oferi un astfel de centru este încurajarea socializării și dezvoltarea relațiilor cu ceilalți membri ai nursing home-ului. „Diferența dintre un vârstnic care alege să fie îngrijit într-un nursing home și un vârstnic care alege să își poarte bătrânețile singur este aceea dintre un vârstnic tonic și plin de vitalitate și unul care ajunge imobilizat la pat și hrănit cu lingurița”, explică Dr. Viorica Russu, specialist în servicii de tip nursing și Nursing Manager One to One Nursing Home.

Un nursing home nu este nici un centru paliativ, unde seniorii aflați în fază terminală vin să își petreacă ultimele momente ale vieții. Înainte de a fi admis în centru, personalul examinează atent dosarul medical al pacientului, iar dacă acesta nu se califică pentru astfel de servicii, este respins. Cui se adresează exact un nursing home: seniorilor de peste 60 de ani, care au nevoie de recuperare după o intervenție chirurgicală, seniorilor care se confruntă cu probleme specifice vârstei: incontinență urinară, insomnie, dificultăți locomotorii sau pur și simplu vârstnicilor care suferă de singurătate.

La nursing home, ca în vacanță la băi

Nursing home-ul aflat la doar 15 kilometri de București se întinde pe un areal de 10.000 de mp și oferă îngrijiri în sistem all-inclusive: servicii hoteliere de lux și asistență medicală 24 de ore din 24. Seniorii beneficiază de asistență medicală permanentă într-un spațiu generos pentru mișcare și activități zilnice, iau masa într-un restaurant elegant și au parte de timp ideal pentru socializare și interacțiune cu ceilalți „colegi”. Rezidenții pot opta pentru îngrijiri permanente sau temporare, însă majoritatea seniorilor care au avut experiența nursing-home-ului au ales să se întoarcă cel puțin pentru o lună, în fiecare an, pentru încărcarea bateriilor, ca și cum ar merge în vacanță la băi. Jumătate dintre rezidenți locuiesc de câțiva ani neîntreupți la One to One, iar cea mai longevivă are 95 de ani.

„Este locul în care omul vine cu speranță și pleacă pe picioarele lui. Avem oameni care, de 8 ani, se întorc câte o lună cel puțin, în fiecare an, pentru reîncărcarea bateriilor. Este ca și cum s-ar duce în vacanță la Băile Herculane. Ce îi încântă cel mai tare aici este faptul că au libertate de mișcare, libertatea de a alege să se plimbe prin parc și să își găsească echilibrul. În spatele aspectului hotelier, există o structură medicală complexă. Vrem să fim cu un pas înaintea bolii, prevenția este laitmotivul nursing home-ului”, spune Dr. Viorica Russu, Nursing Manager.

Aparate de fizioterapie care grăbesc recuperarea

Rezidenții nursing home-ului poartă permanent la mână o brățară dotată cu un buton de panică, pe care sunt încurajați să îl apese în cazul în care au nevoie de ajutor. Sistemul, care nu există nici în marile spitale din România, permite personalului medical să acționeze imediat. În momentul în care un rezident apasă pe butonul de panică al brățării, pe panoul din „nursing station”, camera de gardă,  care există pe fiecare palier, apare un mesaj corespunzător pacientului respectiv.   

Serviciile de recuperare reprezintă o componentă principală a nursing home-ului, realizată cu ajutorul unor aparate de top. De exemplu Orthofix este un aparat care face masaj arterio-venos la nivelul membrelor inferioare, stimulând circulația, ca și cum pacientul ar merge. De asemenea, aparatul Arthromot este folosit în recuperarea postoperatorie și recuperarea după o intervenție la genunchi sau la șold.  Exercițiile sunt realizate numai sub supravegherea unui kinetoterapeut și la indicația unui medic de specialitate, scopul final fiind acela de a recâștiga capacitatea de mers și, evident, a unui grad cât mai mare de autonomie.

Pe lângă serviciile medicale, nursing home-ul pune la dispoziția pacienților o serie de facilități necesare vieții de zi cu zi, astfel încât aceștia să se simtă ca acasă: restaurant, bar, cinema, coafor și salon de înfrumusețare, internet-caffe, bibliotecă, serate muzicale, ore de pictură, mini-golf, grădinărit, terapie ocupațională. O altă tradiție a centrului este de ani de zile „5 o`clock Tea”, iar sărbătorirea zilelor de naștere este așteptată cu mare interes de către toți rezidenții. Costul îngrijirilor pe o lună în nursing home se ridică la 1.000 de euro pe lună.

Perioada de probă, cea mai bună metodă de convingere a seniorilor

Munca de convingere a unui vârstnic că serviciile de nursing home reprezintă soluția ideală pentru el nu este deloc ușoară. Trecerea de la viața de acasă la viața într-un cadru instituționalizat reprezintă o schimbare majoră. Este nevoie de timp pentru adaptare, astfel încât seniorul să devină confortabil cu ideea.

„Sfatul nostru pentru familiile seniorilor este să îi aducă pentru o perioadă de probă de o lună la nursing home, pentru că numai experimentând, vor înțelege conceptul și vor trece peste teama că odată aduși acolo, vor pierde legătura cu familia și vor fi abandonați. Este nevoie de această tranziție pentru confortul psihic al rezidentului. De aceea, încurajăm familiile să își viziteze vârstnicii cât de des posibil la nursing home, pentru ca aceștia să treacă peste ideea de abandon. Treptat, rezidenții vor lega prietenii cu personalul și cu alți rezidenți. Drept urmare, avem rezidenți la One to One care odataă ajunși aici, nu au mai vrut să mai plece”, adaugă Dr. Viorica Russu.

De asemenea, personalul de tip nursing are abilitățile necesare a de a vorbi cu seniorul și de a-l face să se deschidă, să își povestească problemele. „Pacienții peste 60 de ani sunt mai speciali și au tendința de a se închide în ei. Este greu să îi determini să se deschidă, însă nu este imposibil”, mai spune specialistul în nursing.

Cine are nevoie de îngrijire de nursing:

• Vârstă. Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. Serviciile de tip nursing sunt recomandate în general persoanelor peste 60 de ani.
• Sex. Femeile au o nevoie mai mare decât bărbații, în special pentru că au o speranță de viață mai mare.
• Status marital. Persoanele singure au, în general, o nevoie mai mare de servicii de tip nursing home.
• Stil de viață. O dietă deficitară și sedentarismul cresc nevoia de servicii de tip nursing.  
• Starea de sănătate și istoric familial de boli. Cu cât starea de sănătate este mai slabă și istoricul familial este mai bogat în boli, cu atât nevoia de servicii de tip nursing crește.  

Cum a apărut Nursing Home-ul din România

Principalul avantaj al nursing home-ul de la Săftica este managementul de tip american. Ideea unui „nursing home” ca în Occident a luat naştere în urmă cu mai bine de 75 de ani. Cinci fraţi doctori, originari din Ardeal şi şcoliţi în străinătate, visau să-şi construiască un sanatoriu privat unde bătrânii să primească îngrijiri la cele mai înalte standarde. La sfârşitul anilor `50 au cumpărat teren în afara Bucureştiului, Săftica de astăzi. Livada cu o sută de copaci, pe locul căruia se află astăzi „Nursing Home-ul”, a revenit noilor generaţii de doctori.

Dr. Viorica si Lucian Russu au emigrat la începutul anilor `80 în America, unde au lucrat timp de 15 ani în managementul unor spitale şi nursing-home-uri americane, unde au văzut ce înseamnă îngrijire în sistem privat şi s-au întors în ţară, unde şi-au deschis o clinică, o serie de rezerve private în incinta câtorva spitale de stat şi o reţea de ambulanţe. Visul de a avea un nursing home s-a împlinit în 2007, când au deschis un centru pentru seniori, un concept unic în România, care oferă cazare de lux, servicii de ingrijire tip nursing, recuperare, şi activităţi reacreaţionale variate.

„Numai în Long Island, unde am locuit în America, există peste 500 de Nursing Home-uri. Este o industrie acolo, iar sistemul American este cel mai performant și avansat din punct de vedere al îngrijirilor in Nursing Home-uri. Ideea principală a unui Nursing Home este aceea de a îl ajuta pe om să își câștige independența. În România există teama față de cuvântul azil. Dar oare de ce? Pentru că o aplicare greșită a conceptului de nursing home duce la o tragedie personală”, mai spune Dr. Viorica Russu.

Dupa 8 ani de experiență în România, echipa americană poate dezvălui secretul care stă la baza succesului acestei instituții.