România riscă să intre iar sub „Cortina de fier” a Rusiei. Avertisment pentru Ilie Bolojan

România riscă să intre iar sub „Cortina de fier” a Rusiei. Avertisment pentru Ilie BolojanCortina de Fier. Sursa foto: wikipedia

Daniel Funeriu i-a trimis un mesaj lui Ilie Bolojan, președintele interimar al României. Fostul ministru al Educației i-a adresat câteva întrebări legate de statutul țării noastre în contextul schimbărilor geopolitice anunțate, avertizându-l că actuala situație seamănă foarte mult cu cea în care România a fost plasată sub "cortina de fier" a Uniunii Sovietice.

Daniel Funeriu a rememorat evenimentele care au precedat intrarea României sub sfera de influență a URSS.

"Ieri s-au împlinit 80 de ani de la sfârșitul Conferinței de la Yalta, momentul strategic definitoriu pentru ordinea geopolitică europeană și globală instalată după cel de-al Doilea Război Mondial.

La Yalta, în Crimeea, cei trei lideri ai marilor puteri aliate, Roosevelt, Churchill și Stalin au legitimat demarcarea pe continentul european a sferelor de influență ale Uniunii Sovietice și respectiv Occidentului liber(al).

La un an după Yalta, ca pentru a-i confirma efectele, Churchill introducea în vocabularul politic și în imaginarul colectiv expresia 'Cortina de Fier'prin celebra frază: 'De la Stettin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a lungul Europei'.

Fraza liderului britanic definea echilibrul de forțe de pe masa continentală euro-asiatică pentru următorii 50 de ani, de-a lungul întregului Război Rece. Fraza lui Churchill definea, știți bine, și destinul tragic al Țării noastre pentru o jumătate de veac", a declarat fostul ministru.

"Frustrarea geopolitică" a Rusiei

Daniel Funeriu a punctat și momentul în care, după sfârșitul Războiului Rece, Rusia și-a maniferstat "frustrarea geopolitică" prin vocea lui Vladimir Putin.

"Sfârșitul Războiului Rece s-a consumat la întâlnirea de la Malta, din decembrie 1989, între președinții american George H.W. Bush și cel sovietic Mihail Gorbaciov.

În raport cu Yalta și la o distanță de 45 de ani, Malta consacra reculul Uniunii Sovieticii în Europa de Est, dispariția Cortinei de Fier și, prin implicație, victoria democrației liberale.

Rusia postsovietică a așteptat mai puțin de 20 ani, până în 2007, pentru a indica la München prin președintele Putin nemulțumirea față de statutul Rusiei după sfârșitul Războiului Rece.

În fond, anexarea Crimeii, conflictul din regiunile orientale ale Ucrainei, invazia din 2022 nu reprezintă decât desfășurarea în timp și spațiu a frustrării geopolitice manifestate de Putin în 10 februarie 2007, la München", a explicat candiadatul independent la președinție.

Daniel Funeriu

Daniel Funeriu. Sursa foto: Facebook

E că un nou moment Yalta

Daniel Funeriu a avertizat că circumstanțele actuale seamănă izbitor cu "momentul Yalta" și că SUA și Rusia ar putea negocia, din nou, împărțirea lumii.

"Totul indică faptul că războiul din Ucraina se apropie de sfârșit. Președinții Rusiei și ai Ucrainei și-au manifestat, cu prudență, dorința de a demara negocierile.

Președintele SUA dorește să pună și el capăt unui război costisitor și, suntem lăsați să înțelegem, de-o importanță strategică secundară pentru America.

E desigur prea curând să anticipăm când vor demara negocierile, cum se vor desfășura și care va fi deznodământul lor.

Ce putem totuși intui e că un nou moment Yalta se poate produce și că, pentru Rusia, termenii negocierilor cu Statele Unite vor fi mai cuprinzători, inclusiv teritorial, decât Ucraina.

O intuiție educată istoric și geopolitic poate anticipa că discuțiile dintre liderii rus și american vor aborda și teme precum controlul armelor nucleare și al celor convenționale în Europa, scuturile antirachetă din noile state membre ale NATO, prezența înaintată, către frontierele Rusiei, a bazelor militare și trupelor NATO etc.

Un raționament simplu ne spune că Putin nu se va mulțumi să înghețe linia frontului, să solicite un guvern prietenos la Kiev și neutralitatea permanentă a Ucrainei.

Întrebarea fundamentală pentru noi - și pe care constat că nu și-o pune niciun candidat la poziția de președinte al României - este care va fi poziția României la sfârșitul acestor negocieri?

Un început de răspuns la această întrebare ne dă simpla constatare că, azi, România e îngrijorător de puțin capabilă să-și apere interesele de securitate pe termen lung", a spus el.

"Mandatul dumneavoastră nu e o formalitate"

Daniel Funeriu i-a transmis lui Ilie Bolojan că are o responsabilitate imensă până la alegerile din luna mai și că mandatul de președinte intermiar nu este o simplă formalitate.

"Acesta e contextul global, continental și strict național în care preluați azi mandatul de Președinte al României. La prima vedere pare o sarcină ușoară: aceea de a menține o minimă funcționalitate a celei mai importante instituții a Țării până la alegeri.

În realitate nu e doar atât. Ca politician matur, ca lider experimentat și incontestabil, ca persoană integră și îndrăzneață, pe umerii dumneavoastră atârnă o răspundere cu mult mai mare: aceea de a demara ieșirea României din haos, de echilibrare a scenei politice, de reluare a dialogului cu Partenerul Strategic și, în fine, de creare a condițiilor pentru un proces electoral care să dea României Președintele responsabil, calificat și vizionar pe care Țara îl așteaptă.

Mandatul Dumneavoastră nu e o formalitate, iscată dintr-un context politic și legal specific. Ajungerea dumneavoastră la Cotroceni nu e doar o formalitate, ci pentru a prelua, fie și pentru o scurtă vreme, răspunderile depline ale poziției supreme în stat", a încheiat fostul ministru.

Recomandările noastre