Întors la Biblioteca Academiei după un stagiu de lucru la țară, un cititor nu atît de constant ca mine, dar pe care-l consider dintre cei acceptabili la un taifas, a ținut să-mi reamintească luni, în prima pauză, de secvența, considerată istorică în viața mea, în care am apărut la Antena 3 cu papion.
Gestul camaradului de sală voia să-mi atragă atenția asupra unui moment în care am pariat pe Sorin Oprescu. Fiind vorba de un adversar al doctorului (m-a rugat să intervin la primarul Sorin Oprescu pentru nu știu ce post, ceea ce eu n-am făcut), distinsul încerca să mă pună în încurcătură. Nu m-a pus. Dimpotrivă, mi-a dat ideea acestui text în care să vorbesc despre pariul meu pe Omul de Stînga Sorin Oprescu, acum cînd e la modă să-i dai lui Sorin Oprescu un bocanc în gură și să te lepezi de el, așa cum a procedat fantoma care e Regele Mihai retrăgîndu-i un Ordin, dat primarului după ce acesta îi asigurase Regelui prima statuie în bronz deși mai era în viață. Spre deosebire de clica din jurul Regelui eu n-o să mă lepăd de Sorin Oprescu numai de dragul imaginii mele în lume. Secvența cu papionul s-a petrecut în seara zilei de … cînd s-au anunțat rezultatele celui de-al doilea tur al localelor de la București. Pariasem în direct că Sorin Oprescu nu va reuși să învingă mașinăria de bani și de influență a lui Vasile Blaga, care beneficia în acel moment și de sprijinul Sistemului condus de Traian Băsescu. Și m-am angajat că vin în seara rezultatelor cu papion în direct la Sinteza zilei dacă Sorin Oprescu învinge. Sorin Oprescu a învins. Am venit cu papion, potrivit pariului. Deși îl mai întîlnisem pînă atunci pe Sorin Oprescu (nu mai țin minte cînd îmi povestise că Nicu Ceaușescu i se mîndrea că-n pușcărie devenise un maestru al patului făcut la dungă), nu-i eram un apropiat. Nu i-am devenit nici după victoria din …., deși într-un fel, seară de seară, la Antena 3, contribuisem și eu cu cîte ceva la victoria lui. Mă amuză și acum faptul că după victorie m-a căutat și mi-a zis că vrea să bea o cafea cu mine la Dud sau mai precis sub Dudul de la Academie. A venit la Dud, a doua zi, în pauza mea de la 11, aducînd cu el un termos pentru a ne bea cafeaua împreună. La alegerile din 2009, i-am dat cîteva sfaturi. Pe gratis. Poate tocmai pentru că erau pe gratis (e o boală a celor cu bani de a nu crede în ceea ce li se oferă pe gratis, schimbul, negustoria fiind pentru ei garanția că ești serios, dacă le oferi ceva pe gratis devin suspicioși), Sorin Oprescu n-a ținut cont de ele. Sfaturile mele porneau de la convingerea că Sorin Oprescu era întruchiparea omului de Stînga în România bîntuită de complexul Dreptei. Nu numai pentru că era doctor, profesor universitar, nu numai pentru că era unul dintre cei mai buni actori mediatici, dar și pentru că nu avea – pentru mine cel puțin – imaginea de ciocoi. Auzisem și eu vorbe despre bogăția lui Sorin Oprescu, dar din cîte știam, în lumea de azi, imaginea contează. Ori imaginea lui Sorin Oprescu de om de Stînga era excelentă. În campania din 2008, Sorin Oprescu n-a avut o campanie de om de Stînga. Asta și explică de ce a pierdut atît de rușinos în primul tur. Au venit apoi alegerile din 2014. Puțină lume știe că Sorin Oprescu a vrut să fie candidatul PSD la președinție. N-a putut. Victor Ponta a fost convins să candideze el. Ultima oară am la-m întălnit pe Sorin Oprescu la mine acasă, venit ca de obicei noaptea. Se declanșase împotriva sa campania cu maidanezii, mai precis el se afla la mijloc, între cei care voiau lichidarea cîinilor și cei care voiau protejarea lor. Ămi amintesc și acum cu haz că n-a ținut cont de nici un sfat pe care i-l dădusem, deși el ceruse să vină ca să-i dau un sfat. Bogdan Iacob a sesizat pe Impolitics și alte ciudățenii ale lui Sorin Oprescu- toate din regimul sesizat de mine- o bruscă abandoanre a unei bătălii tocmai cînd avea șanse s-o cîștige. Bogdan Iacob lansează ipoteza unui ordin pe care Sorin Oprescu l-a îndeplinit de fiecare dată. El crede că și acum ciudățeniile din cazul Sorin Oprescu s-ar explica printr-un ordin de a colabora cu Organele. Ciudățenii sunt cu duiumul în această Afacere numită Sorin Oprescu arestat. Duminică seara, la B1tv, m-am străduit să le scot la iveală. nu mă voi referi la nepotrivirile din campania mediatiatică lansată din zoir de Binomul SRI-DNA, menită a convinge că e vorba de un flagrant pentru ca spre prînz să aflăm c- a fost doar o înregistrare. Un cititor care vrea să fie răutăcios cu mine mă întreabă de ce nu-l apăr pe Sorin Oprescu, știind părerea mea bună despre doctor. Întrebarea e cu atît mai normală cu cît eu am luat apărarea multor altor politicieni sau patroni de presă în fața abuzurilor puse la cale de Binomul SRI-DNA. L-a aș apăra și pe Sorin Oprescu. Numai că, spre deosebire de toți ceilalți arestați preventiv dintre vedetele românești, Sorin Oprescu nu-mi dă nici o mînă de ajutor. Aici stă cred una dintre marile enigme ale cazului Sorin Oprescu. Dacă vă mai amintiți, Sorin Oprescu a făcut mare caz în ultima vreme de posibilele abuzuri împotriva sa. Oricum, el s-a deosebit de șobolanii de la PNL, care ling de dimineața pănă seara cătușele agitate de Binom fără a se gîndi că s-ar putea să le vină rîndul și lor. De ce n-a scos un cuvînt acum în apărarea sa? Dar nu numai atît. Toți politicienii, conștienți că trebuie să se justifice în fața fanilor, au făcut în așa fel încît au transmis opiniei publice, prin vocea lor, prin rețelele de socializare, prin avocați, varianta lor asupra celor întămplate. În cazul lui Sorin Oprescu lipsește această minimă apărare. Nici un fapt din acuzațiile privind flagrantul nu s-a bucurat de punctul de vedere al lui Sorin Oprescu. Călin Popescu Tăriceanu a vorbit de o zdrobire mediatică a lui Sorin Oprescu. Are dreptate, dar de data asta, zdorbirea își are cauza și în uluitoarea resemnare a lui Sorin Oprescu. Nici una dintre întrebările ridicate unei minți normale (de la ce căuta sîmbătă noaptea prin București cu mii de euro la el pînă la cum de a căzut în capcană de dragul a 20000 de euro, el care cred că are ceva bani la bancă) nu primește un răspuns și de la Sorin Oprescu. De ce nu mă dezic de Sorin Oprescu? Din două motive:
1. Pentru că la fel ca și în cazul altor vedete apărate de mine, eu n-am cunoscut o clipă un alt Sorin Oprescu decît Omul de Stînga, Doctorul, Profesorul Universitar, primarul interesat de București. Poate că alții dintre cei care-l denunță acum, au făcut afaceri cu Sorin Oprescu. Eu, care n-am avut o altă relație decît cea dintre un scriitor și un politician de Stînga, nu pot vorbi de coruptul Sorin Oprescu. Și nu pot vorbi, pentru că, la fel ca și în cazurile tuturor liderilor politici, nu-mi imaginez că cineva s-a bătut să ajungă primarul Bucureștilor pentru a lua mită de la directorul Cimitirelor și nu pentru a rămîne în istoria României drept cel mai bun primar al Capitalei. 2. Pentru că relația mea cu Sorin Oprescu n-a fost una de negustorie ca în cazul Regelului Mihai. Casa Regală a anunțat luni retragerea unui titlu dat de Regele Mihai lui Sorin Oprescu în 12 mai 2013. Lăsînd la o parte faptul că Sorin Oprescu nu e condamnat definitiv, gestul e cu atît mai mizer cu cît Casa regală i-a dat Ordinul după ce Sorin Oprescu i-a făcut rost Majestății Sale, în 25 octombrie 2012, de o Piață cu numele Regele Mihai și un bust al Regelui deși acesta mai e încă în viașă. La vremea respectivă s-a scris că Sorin Oprescu a încălcat mai multe legi prin această inițiativă. El însă a vrut să-i facă un cadou Regelui Mihai chiar cu prețul unor ilegalități. Iar Regele îi răspunde acum dîndu-i una cu papucul în cap.
Recomandările noastre
