ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Pentru că e fratele „Dușmanului”, Mircea Băsescu nu beneficiază de prezumția de nevinovăție?!
- Ion Cristoiu
- 27 iunie 2014, 20:43
Joi, 19 iunie 2014, după nici un sfert de oră de audiere la DNA, Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, e reţinut de procurorii DNA pentru a fi adus în faţa instanţei de fond cu propunerea de arestare preventivă.
Vineri, 20 iunie 2014, Tribunalul Bucureşti îi dă lui Mircea Băsescu 29 de zile de arest preventiv.
Apelul e programat doar peste o săptămînă, pentru vineri, 27 iunie 2014. Ședința, ținută vineri, a confirmat sentința de la Fond.
Mircea Băsescu rămîne în arest 29 de zile.
Deşi probele sînt subţiri, pe cuprinsul patriei nu se aude nici măcar un scîncet.
Lucru de mirare.
Ori de cîte ori a fost arestată o vedetă a vieții noastre publice, politicieni, jurnaliști, mineri fruntași, muieruști în formare și muieri de-a binelea, dătători din gură năvăleau în studiouri pentru:
A o boci pe respectiva vedetă.
A declara că pînă la o sentință definitivă se bucură de prezumția de nevinovăție.
A denunța năravul DNA de a apela la arestarea preventivă.
Acestor clișee, jurnaliștii și politicienii USL le adăugau binecunoscuta aserțiune că DNA e Poliția Politică a lui Traian Băsescu. Astfel, Victor Ponta, cel despre care se zvonește că va fi proclamat la Sarmisegetuza, ca un nou Decebal, candidat al Marii Coaliții PSD – UNPR – PC - Dan Diaconescu - Călin Popescu Tăriceanu, făcea naveta între Antena 3 și România TV pentru a ne convinge că el și Dan Voiculescu și-au făcut un stindard din dărîmarea regimului Băsescu.
Acum însă nu numai că toată lumea aduce elogii Justiției independente, dar, mai mult, politicienii şi jurnaliştii duşmani ai lui Traian Băsescu îşi freacă mîinile de satisfacţie, pentru că:
1) Omul Traian Băsescu primeşte o scatoalcă de la viaţă.
2) Arestarea preventivă le oferă muniţie pentru o serie de acte şi vorbe electorale: de la cererea ca Traian Băsescu să demisioneze pînă la campania avînd tema -Cît de ticăloasă e Familia Băsescu! Politicienii şi jurnaliştii care-l sprijină pe Traian Băsescu sau doar îl simpatizează tac descumpăniţi. Mulţi dintre ei găsesc pretextul de a se lepăda de Traian Băsescu, acum, spre fine de mandat cînd, cred ei, Traian Băsescu nu le mai poate oferi nimic.
A-l sprijini public pe Traian Băsescu nu numai că nu mai e rentabil, dar mai e şi contraproductiv. Alţii, puţini, suferă de complexul:
Să nu se spună că sînt băsist!
În paranteză fie zis, e o neghiobie.
Pe parcursul a 24 de ani, angajat cum am fost în prima linie a gazetăriei, am fost acuzat, succesiv sau chiar în acelaşi timp, de a fi: comunist, țărănist, monarhist, FSN-ist, nicuşorist, securist, KGB-ist. Am fost pe rînd plătit de Regele Mihai, Saddam Hussein, Slobodan Miloşevici, Budapesta, Teheran, Moscova, CDR, PNŢCD, PSD, Dan Voiculescu, Adrian Năstase şi Traian Băsescu, Elena Udrea şi Liviu Dragnea.
La început am suferit şi m-am apucat să mă dezvinovăţesc. Cu vremea, mi-am dat seama că e o prostie.
Oricît te-ai zbate, cei care-ţi sînt ostili, dintre cititori şi telespectatori, îi vor crede pe duşmani.
Fanii tăi te vor crede pe tine.
Singurul lucru care-ţi rămîne e să-ţi vezi de treburile tale.
Dacă tu te ştii altfel, e suficient.
În consecinţă, n-am încercat niciodată să demonstrez că nu sînt băsist, criticîndu-l pe Traian Băsescu în mod ostentativ, numai pentru a dovedi că sunt independent.
Cînd a cumpărat 300 de hectare, am tresărit uluit.
Nu pentru că aveam date despre o tranzacţie dubioasă, ci pentru că, în calitatea mea de comunist, mi-e greu să înţeleg un politician care devine moşier.
Acuzaţia de băsist, cultivată de Trustul lui Dan Voiculescu, n-ar trebui să complexeze pe nimeni. Fie şi pentru că acuzatorii mei sunt fani ai lui Dan Voiculescu.
La scara istoriei, eu aş prefera să fiu acuzat de a fi fan Traian Băsescu (preşedinte care va intra în manuale) decît a fi fan al unui om de afaceri acuzat de corupţie.
Traian Băsescu va avea în manualele de istorie a României, dacă nu un capitol, atunci măcar cîteva pagini. Dan Voiculescu nu va avea nici măcar o notă de subsol.
Revenind însă la Scandalul arestării preventive, să remarcăm însă că, în alte cazuri, s-ar fi găsit un politician, un jurnalist care să se întrebe cu glas tare dacă nu cumva Mircea Băsescu e victima unui abuz.
Altfel spus, ar fi fost posibil ca un jurnalist să observe și să critice faptul că, pentru a dovedi că nu-i influenţată de Traian Băsescu, Justiţia română a exagerat în cazul Mircea Băsescu.
Eu am scris asta pe cristoiublog.ro, joi, 19 iunie 2014, în regim de Breaking news sub titlul Sacrificarea lui Mircea Băsescu.
Oricum un fapt e sigur.
În presă, în politică, nimeni n-a pus la îndoială acţiunea Justiţiei. Dacă acest lucru e normal, deloc normal e faptul că Mircea Băsescu nu s-a bucurat de prezumţia de nevinovăţie. Cînd Relu Fenechiu a fost propus de PNL ministru al Transporturilor, deși avea proces de corupție, liberalii au răspuns criticilor invocînd prezumția de nevinovăție, valabilă pînă la o sentință definitivă.
Cu toate acestea, PNL a cerut demisia lui Traian Băsescu pe motiv că fratele, Mircea Băsescu, a făcut trafic de influență. Mircea Băsescu e deocamdată doar acuzat de DNA de trafic de influență. Nici acuzația și nici arestarea preventivă nu-l lipsesc, pînă la o sentință definitivă, de prezumția de nevinovăție, Parlamentul a respins multe solicitări ale DNA invocînd prezumția de nevinovăție.
În cazul Mircea Băsescu, Parlamentul s-a grăbit să adopte o Declaraţie politică în care se cere demisia lui Traian Băsescu, pentru că fratele a făcut trafic de influenţă în favoarea interlopilor.
Deocamdată, însă, din punct de vedere juridic, Mircea Băsescu n-a primit o sentinţă definitivă. În aceste condiţii nu putem vorbi de implicarea sa într-un trafic de influenţă.
Prin urmare, nu poate fi cerută demisia lui Traian Băsescu pe motiv că fratele a făcut trafic de influență. Și dacă se dovedeşte că fratele e nevinovat?!
De 24 de ani, nu obosesc să atrag atenția că un principiu e valabil și pentru dușmanii noștri, nu numai pentru noi și pentru amicii noștri. Dacă jubilăm cînd dușmanului nostru nu i se recunoaște prezumția de nevinovăție, va veni o vreme cînd ea nu va fi recunoscută nici pentru noi. Să nu-și dea seama neghiobii din politică și din presă că tocmai pentru că era vorba de dușmanul lor, prezumția de nevinovăție ar fi trebuit invocată și apărată și în cazul lui Mircea Băsescu?!
Nu de alta, dar cînd le va veni și lor rîndul vor striga că sunt nevinovați. Și nimeni nu-i va auzi!