De ceva vreme, mai precis după excluderea din partid, Mircea Geoană se agită pentru formarea unui nou partid prin scindarea PSD. Îl secondeză, mai ceva ca Sancho Panza pe Don Quijote, Marian Vanghelie, căruia pare a i se fi încredințat finanțarea noului partid. Mircea Geoană cu creierul, Marian Vanghelie cu portofelul. Dacă, într-adevăr, chiar se pregătește un nou partid sau ne aflăm în fața unei visări cu ochii deschiși, dacă nu chiar a unei cacialmale, n-avem cum verifica. Sigur e că presei i se livrează sistematic știri despre noi și noi întîmplări din procesul de așternere a temeliei pentru formațiune, iar Mircea Geoană apare la posturile tv de știri pentru a vorbi despre proiectul său.

La o primă vedere, nu pare o cacealma. Implicarea lui Marian Vanghelie în afacere – un personaj cu un imens talent al negustoriei – ne semnalează nu numai că se întîmplă ceva și în realitate, dar și faptul că noul partid se vrea format prin ruperea unei hălci din PSD.

Despre nevoia ca pe partea Stîngă a scenei noastre politice să apară un nou partid, evident, cu șanse de supraviețuire, ba chiar și de obținere a unor rezultate electorale mai acătării, am scris și am spus de mai mult timp.

N-are rost să reiau aici și acum toate argumentele în favoarea acestui fapt politic, necesar și din punctul de vedere al interesului național.

Un singur lucru aș vrea să menționez.

Benefic Stîngii de la noi, întruchipate pînă acum de un partid mai degrabă al Ciocoilor, decît al celor mulți, noul partid ar fi benefic și PSD.

Anchilozarea PSD își are una dintre cauze în absența unei concurențe pe partea Stîngă a scenei noastre politice.

E acest partid cel pe care vrea sau, mă rog, se pregătește să-l facă Mircea Geoană, secondat de Marian Vanghelie?

Tare mă tem că nu.

După scrutin, în mai multe rînduri, Mircea Geoană și-a expus public acuzațiile la adresa actualei conduceri a PSD.

Toate țineau de poziția PSD față de statul de drept, față de Justiție, față de Corupție.

Între timp, speriat de perspectiva pierderii, după președinția țării, a președinției PSD și a postului de premier, Victor Ponta a făcut pe ici pe colo, chiar dacă nu în punctele esențiale, schimbări în atitudinea tradițională a PSD față de statul de drept.

Un al doilea plan al atacurilor lui Mircea Geoană se referea la relația dintre Klaus Iohannis și Victor Ponta. Fiind chiar imediat după uraganul electoral anti-Ponta din turul al doilea și după asumarea de către Klaus Iohannis, e drept doar în săptămîna premergătoare votului decisiv, a tezei că el nu poate coabita cu Victor Ponta, declarațiile lui Mircea Geoană au stîrnit interes. Fostul candidat la președinție pleca de la premisa că noul președinte nu va voi nici în ruptul capului să mai lucreze cu Victor Ponta.

Asta ar fi însemnat și plecarea partidului în Opoziție. În aceste condiții – susținea Mircea Geoană –  PSD  poate rămîne la guvernare doar în cadrul unei Coaliții mai largi, de uniune națională, dintre PSD și PNL, sub conducerea Marelui Neamț care e Prea Mult Alesul Președinte, Klaus Iohannis.

Am citit cu atenție toate declarațiile lui Mircea Geoană despre noul PSD.

Nicăieri n-am întîlnit vreun element de program politic menit a deosebi noul PSD de vechiul PSD. Din cîte mi-am dat eu seama, singura deosebire dintre noul PSD și vechiul PSD constă, în viziunea lui Mircea Geoană, în faptul că noul PSD va fi condus de el și nu de Victor Ponta. În rest, Mircea Geoană a prezentat noul PSD nu drept un partid nou, aflat la Stînga PSD, în stare să dea curs unor interese pe care partidul de ciocoi PSD nici nu le-a luat în seamă, ci drept un partid alcătuit din lideri și parlamentari PSD, revoltați de actuala conducere. Din cîte am înțeles, acești lideri și acești parlamentari (ținuți deocamdată la Secret) ar fi încercat să-l dea jos pe Victor Ponta și să-l pună pe Mircea Geoană. Cum Victor Ponta a reacționat rapid, înăbușind complotul din fașă, acești lideri și acești parlamentari sînt gata să-l urmeze pe Mircea Geoană.

Chiar dacă, aşa cum spuneam mai sus, eu văd un nou partid nu ca pe un PSD condus de Mircea Geoană, ci ca un partid la Stînga PSD, condus de Mircea Geoană, să admitem că acțiunea lui Mircea Geoană pariază pe următorul fapt tipic românesc:

O serie de lideri și parlamentari PSD sunt neliniștiți la gîndul că, după venirea lui Klaus Iohannis la Cotroceni, din cauză că-i condus de Victor Ponta, PSD va pierde guvernarea.

Soluția propusă de Mircea Geoană pare surîzătoare.

El zice cam așa.

Spre deosebire de Victor Ponta, eu sînt în grațiile lui Klaus Iohannis. Dacă trîntim PSD la Moțiunea de cenzură, rămînem la Guvernare (sub conducerea mea ca premier) în cadrul unei coaliții naționale cu PNL.

Eu, Ion Cristoiu, dacă aș fi lider PSD sau parlamentar PSD, m-aș grăbi să mă alătur lui Mircea Geoană.

Soția însă, care, ca toate soțiile, răspunde de partea pragmatică a familiei, mă va întreba:

Dar, de unde știi tu că Klaus Iohannis nu vrea să-l mai vadă în ochi pe Victor Ponta?

Chiar, de unde știu, că de o lună cei doi stau bot în bot și se înțeleg atît de bine că, la întîlnirile lor, dau buzna îngeri din ceruri, să vadă și ei ce-nseamnă frățietat creștină.

Și atunci eu m-aș trezi la realitate.

Într-adevăr, de o lună, de cînd a depus Jurămîntul, Klaus Iohannis n-a dat nici un semn c-ar dori să lucreze cu premierul Mircea Geoană și nu cu premierul Victor Ponta.

Şi ştiţi ce-aş face atunci?

L-aș suna pe Mircea Geoană și i-aș spune că mă înscriu imediat în partidul lui.

Cu o singură condiție:

Să-l roage pe Klaus Iohannis să dea un semn, un semn măcar, oricît de mic, din care să înțelegem că vrea un alt premier de la PSD decît Victor Ponta.

Abia atunci, cînd vom avea un Mircea Geoană Garantat de Klaus Iohannis, un lider PSD și-ar putea permite să-l urmeze în noul partid.