E o învăţătură valabilă şi-n lupta pentru Putere, dar şi-n lupta, angajată zilnic de milioane de români, în afara campaniei electorale, pentru a găsi banii necesari traiului zilnic în capitalismul românesc de tip hold-up.

I-am descoperit valabilitatea şi-n cazul recentului aşa numit Congres PSD pentru desemnarea candidatului la Preşedinţie.

Spun, aşa numit, deoarece, prin raportare la Statutul PSD, for suprem al partidului în materie de decizii, Congresul n-a avut loc. Ceea ce Victor Ponta ne-a vîrît pe gît sub această etichetă, plătind bani grei de publicitate televiziunilor de ştiri, a fost, practic, o lansare în stil american a candidatului la Preşedinţie.

Amînînd judecarea acestui moment, care se constituie într-o nouă dovadă că între Lege şi PSD e un divorţ de esenţă, să remarc, de la început chiar, preocuparea noii echipe a PSD, conduse de Victor Ponta, de a oferi românilor imaginea unui partid modern, conectat la tehnologia secolului XXI şi, sub acest ţel, lăsînd deoparte, la lada cu vechituri FSN-iste, şedinţele de partid mai mult decît lărgite care erau pînă cum manifestările PSD.

Răspunde această preocupare de modernitate, nici ea organică la Victor Ponta, mai mult ca sigur, impusă de consilierii americani, realităţii numite PSD?

A devenit PSD nu un partid modern, dar măcar minim modern, pentru ca momentul high-tech de la Alba Iulia să fie în acord deplin cu felul de a fi al participanţilor?

Răspunsul ni-l dă unul dintre faptele petrecute la Congres.

Acesta îl are ca erou pe etern infantilul Radu Mazăre, un caz patologic nu atît ca politician, cît mai ales ca bărbat. Într-un film american de duzină, comportamentul său public (ultima trăsnaie semidoctă a fost cea cu băiatul lui Fidel Castro, ipochimenul neștiind că Fidel Castro are şapte băieţi şi nu unul!), ar fi explicat printr-o traumă din copilărie. Ceva în genul, băieţelul a fost martor cum taică-său o viola pe maică-sa cu perversiuni.

La Congres, Radu Mazăre şi-a concentrat Cuvîntarea pe Sloganul Penalilor din PSD- Să-l facem pe Victor Ponta preşedinte, ca să putem fura fără să ne mai temem de DNA! Sub acest semn, manelistul de la Malul Mării a lansat un atac virulent la adresa DNA şi a procurorului care-l anchetează pe el, Radu Mazăre, cel care- l interpretează pe ştefan Cel Mare în spectacolele de iarmaroc de la Mamaia.

Atacul a fost binecuvîntat de PSD-iştii din sală cu aplauze furtunoase, echivalente unor grohăituri de scărpinați pe burtă.

Jurnaliştii şi politicienii care s-au ocupat de caz s-au limitat la denunţarea noului atac al descumpănitului între descumpăniţi împotriva DNA.

Nu asta e esenţa momentului de la Alba Iulia.

Esenţa poate fi descifrată dacă ţinem cont de câteva fapte aparent minore, dar aparţinînd acelor fapte semnificative pentru adevărul unei realităţi:

1. Toţi cei din sală au aplaudat atacul.

2. După Alba Iulia, candidatul Victor Ponta nu s-a delimitat de această ieşire huliganică împotriva Justiţiei, deşi era obligat, deoarece Radu Mazăre a legat subjugarea DNA de victoria lui Victor Ponta în alegeri.

3. Radu Mazăre l-a înjurat ca la uşa cortului pe procurorul care- l anchetează.

Esenţa momentului e dată nu de atacarea DNA, ci de coborîrea prestaţiei vorbitorului la nivelul înscrisurilor de pe pereţii WC-urilor publice nesupravegheate de autorităţi.

Radu Mazăre putea să denunţe DNA oricît de dur. Nu însă folosind un limbaj pe care televiziunile de ştiri n-au îndrăznit să-l difuzeze, de teamă că încalcă regulile CNA.

Darea sa în stambă nu-i respinsă de delegaţii la Congresul PSD, presupuşi a constitui Lumea înaltă a Partidului, nu-i primită cu jenă de nomenklatura regimului Ponta. Dimpotrivă, e aplaudată zgomotos. Huliganul e văzut ca un erou al PSD.

Întrebare:

Dacă acesta e nivelul de educaţie al Elitei PSD, dacă acesta e nivelul de civilizaţie a unui Congres, Forum suprem al PSD, ce-o fi mai jos la nivelul activiştilor şi simplilor membri de Partid?

Între iniţiativa candidtului Victor Ponta de a arăta românilor un Congres high-tech şi realitatea PSD e o prăpastie.

Asemănătoare de cea dintre fantezia manualelor digitale pentru clasa întîi, care cer ca fiecare elev să aibă tabletă cu 3G şi realitatea unei ţări în care aproape jumătate dintre gospodării au W.C.-ul în curte sau în grădină.

Ca şi în cazul năstruşniciei cu abecedarul digital, iniţiativa lui Victor Ponta a fost o nouă şi inutilă manevră electorală.