Dincolo de plafonările aplicate de  Guvern, România se confruntă cu mari costuri la capitolul energie. De altfel, țara noastră rămâne în topul statelor care au cele mai mari prețuri din UE. Astfel, românii ar fi în pragul sărăciei energetice.

România, în topul țărilor cu prețuri mari la energie

Față de alte state europene, românii au venituri mici, însă sunt nevoiți să achite facturi mari la energie. Studiul intitulat „Măsurile anticriză energetică”, realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), a scos la iveală date îngrijorătoare legate de acest fenomen.

Specialiștii spun că măsurile anticriză energetică au adâncit  sărăcia energetică. De altfel, analiza evoluției salariului minim pe economie, în raport cu prețul efectiv plătit pentru gazele naturale, a arătat o scădere a venitului real al populației.

Pierderile energetice ale clădirilor, factor determinant

Dincolo de plafonarea prețurilor din energie, semnele de adâncire a sărăciei sunt evidente, arată analiza. Veniturile mici ale românilor, care au înregistrat o scădere semnificativă în ultimii trei ani, fiind erodate de inflație, au contribuit la acest fenomen. Totodată, pierderile energetice mari ale clădirilor ar fi un alt factor important în acest sens.

„Putem observa că România se plasează în rândul țărilor din UE cu o sărăcie energetică mare, caracterizată de:

• al doilea cel mai mic salariul minim din Europa, după Bulgaria (jumătate din media salariului minim european, de 4 ori mai mic decât cel mai mare salariu minim din Europa);
• ineficiența energetică în clădiri (România se găsește pe ultimul loc la nivelul performanței energetice a clădirilor); 
• dublarea costurilor cu energia într-o gospodărie în ultimii 3 ani (al patrulea cel mai mare impact din Europa).

Din analiza realizată se poate desprinde că România se găsește alături de Lituania, Croația, Bulgaria și Slovacia în rândul țărilor cu sărăcie energetică mare”, arată studiul.

Nivelul de trai, afectat de costurile mari la energie

În România, singura măsură energetică aplicată a fost exclusiv orientată către scăderea prețului la gaze. Această măsură nu a contribuit la reducerea ineficienței energetice, spun realizatorii studiului. Mai mult, aceștia au arătat că abordarea ar fi accentuat fenomenul.

Conform datelor Eurostat/AEI pentru perioada S1/2020 - S1/2023, România s-a situat pe locul 5 în ceea ce privește prețul gazelor naturale medii achitat de consumatorul casnic, după ce compensările realizate de statul român au fost reduse.

De asemenea, țara noastră a fost poziționată pe locul 12 în privința creșterii prețurilor efectiv achitate de populație. Totodată, România a ocupat locul 9 în ceea ce privește nivelul prețului la energia electrică achitat efectiv de populație, după ce compensațiile acordate de autorități au fost diminuate.