Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a comentat recent ultimele mișcări din coaliția de guvernare și a subliniat că își dorește ca liderii USR PLUS să revină la sentimente mai bune, astfel încât criza de la guvernare să fie depășită și să nu mai fie readuse în prim-plan neînțelegerile care au măcinat Convenția Democrată Română (CDR) în urmă cu 25 de ani, aspect la care s-a referit ca la un blestem care revine când în România este la putere dreapta politică.

„Convenția Democrată Română (CDR) a fost o alianță politică și electorală formată în anul 1991 de partidele care, la fondarea convenției, reprezentau opoziția față de guvernarea Frontului Salvării Naționale. CDR a câștigat alegerile parlamentare din anul 1996 și, împreună cu Partidul Democrat, a format o coaliție politică de guvernare a României până în noiembrie 2000. Începând din 13 august 1996, denumirea a fost ușor modificată în Convenția Democratică din România. CDR a fost desființată în anul 2000.

Viața politică din România imediat după revoluția din 1989 s-a caracterizat prin dominația exercitată de Frontul Salvării Naționale (FSN), care la alegerile din 1990, obținuse circa 66% din voturile exprimate, iar președintele Ion Iliescu, candidatul susținut de FSN, câștigase alegerile prezidențiale cu circa 85% din voturi.

Opoziția, reprezentată în principal de vechile partide istorice care renăscuseră după Revoluția din 1989 – Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD – în fapt continuator al Partidului Național Țărănesc), Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social-Democrat Român (PSDR) - era fărâmițată și nu putea constitui o contrapondere reală la forța politică a FSN, care era văzut de membrii partidelor istorice și de reprezentanți ai societății civile ca un continuator direct, sub o fațadă democratică, al Partidului Comunist Român.

(…) Coabitarea partidelor politice în interiorul Convenției a fost relativ dificilă. Printre sursele de tensiune cele mai importante erau eforturile partidelor mai mici de a realiza o contrapondere la dominația PNȚCD, precum și politica UDMR de a obține autonomia teritorială pe criterii etnice.

Pe rând, PSDR, UDMR, Partidul Liberal ’93 și Partidul Alianța Civică aveau să părăsească alianța, în perioada februarie – martie 1995″, se arată pe ro.wikipedia.org.

Rareș Bogdan vrea ca USR PLUS să revină la guvernare

„(…) Noi preferăm ca USR PLUS să se întoarcă la guvernare, dar nu renunțăm la Florin Cîțu. Nu avem niciun motiv. Condiția lor, cu renunțarea la Florin, înseamnă că își doresc să se îndepărteze de guvernare. Nu vreau să cred că ei preferă opoziția.

 

Eu sper să gândească rațional, echilibrat, să fie profunzi în analiza lor și să se gândească ce pot să facă pentru țara asta, că nu poți să stai în revoluție continuă ca Che Guevara sau ca Pinochet. Eu zic să se întoarcă spre guvernare și să începem să livrăm oamenilor care ne-au votat să mergem la guvernare.

În cazul în care nu vor reveni la sentimente mai bune, noi nu vom părăsi timona. Nu vom abandona România și vom continua să guvernăm în orice condiții.

(…) Eu cunosc foarte bine istoria recentă și eram student când a condus CDR. Nu avem cum să nu facem anumite paralelisme, de parcă cineva a scris un scenariu pe care călcăm și noi cum a fost atunci. Eu vreau să cred că am învățat din greșelile trecutului și să înțelegem că doar împreună putem reuși, nu separat.

Ar fi o imensă eroare din partea noastră, ca lideri ai coaliției, să ne batem joc de șansa și de valul de simpatie pe care am venit. Încă nu este epuizat valul de simpatie. Oamenii încă au răbdare și ne solicită să ne maturizăm, să guvernăm și să lăsăm războaiele fratricide.

Ceea ce înseamnă că au încă disponibilitatea să ne dea cecuri în alb, dar mult timp răbdarea lor nu va mai dura. Nu ne trebuie decât minte. Dacă nu avem minte la noi să înțelegem oportunitatea și ne batem joc de șansa asta, atunci înseamnă că țara asta are pur și simplu un blestem când vine dreapta la putere″, a declarat Rareș Bogdan în interviul pentru stiripesurse.ro.