Din luna martie până în prezent, în Portul Constanța Sud Agigea au fost găsite 1.800 de tone de deșeuri, printre care se aflau și aparate electrocasnice, transportate din Germania, însă în România ajung gunoaie și din Africa. 

Legislația nu ajută, la momentul actual, operațiunile pe care organele competente trebuie să le demareze în acest sens, potrivit afirmațiilor procurorului Teodor Niță, oferite la Digi24. 

În România ajung mii de tone de gunoaie

Problema gunoaielor în România pare mai gravă decât pare, conform afirmațiilor magistratului. 

Ce vedeți nu e nici măcar vârful icebergului. Sunt convins că în țară intră mii de tone de deșeuri zilnic. Fenomenul mă îngrijorează ca procuror și ca cetățean. Este un fenomen emergent care se amplifică în proporție geometrică și care, în câțiva ani, va duce la transformarea României într-o uriașă pubelă de gunoi, dacă nu se iau măsuri legislative și organizatorice. Lucrurile se mișcă în măsura în care avem instrumente legale pentru a le mișca”, a spus Teodor Niță, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. 

Cum ajung deșeurile în România

Teodor Niță a afirmat că deșeurile intră în țară prin port, pe cale rutieră, dar și pe cale aeriană și că în aceste transferuri ilegale de deșeuri sunt foarte mulți bani în joc.

Prin transportul ilegal de deșeuri în România se pun în joc sume mari de bani, potrivit lui Teodor Niță. Procurorul a explicat care sunt metodele la care se apelează pentru ca astfel de operațiuni să fie posibile: „Prin port, unde ai forma de control relativ, dacă colaborezi cu vama sau Garda de Coastă are anumiți algoritmi în care analizează riscul de a intra deșeuri în țară, dar informațiile sunt minuscule, accesul e redus”. 

O altă modalitate prin care sunt transportate deșeurile ilegal în România este accesul rutier. “Sunt 54 de puncte de frontieră, am cerut să se reducă aceste puncte prin care pot intra deșeurile în țară, dar nu s-a întâmplat”, a dezvăluit procurorul. 

“Apoi, pe cale aeriană. Am avut export-import de deșeuri cu avionul, de exemplu tone de cartele telefonice. Sunt chestiuni extrem de periculoase”, a subliniat Teodor Niță. 

Legislația îngreunează acțiunile procurorilor

Potrivit declarațiilor acestuia, autoritățile au luat anumite măsuri organizatorice. “Au fost create structuri de procurori pe linia de infracționalitate de mediu. Nu suntem chiar fără speranță”, a spus procurorul. 

Teodor Niță a explicat că, la nivelul legislației există anumite prevederi care ar trebui modificate în ideea de a facilita investigarea unor contexte de acest fel. Procurorii care sunt specializați în combatarea infracțiunilor de mediu se lovesc de mai multe piedici. 

“Dacă din 3 – 5 containere probele nu sunt conforme, ar trebui ca operatorul economic să probeze că restul sunt conforme. În condițiile în care în țară vin 100 de containere cu deșeuri, într-o interpretare extrem de restrictivă a legii ar trebui să descărcăm cele 100 de containere sau vaporul plin cu deșeuri să îl mărunțim, omogenizăm și să vedem conținutul dacă respectă anumite procente”, a explicat Teodor Niță. 

Procurorul a subliniat că, pentru a combate astfel de infracțiuni din mediu, legislația punea la dispoziția magistraților anumite prevederi la care aceștia puteau apela pentru a îndrepta infracțiuni împotriva mediului. Codul de procedură penală a suferit, însă, modificări care nu facilitează astfel de demersuri. 

“Ar trebui implementată noțiunea de probe reprezentative, dacă din 3- 5 containere iau probe și nu sunt conforme, sarcina probei că restul e conform ar trebui să aparțină operatorului economic.  Înainte ca procuror, prin Codul de procedură penală puteam lua măsuri reparatorii, puteam repune lucrurile în situația de dinainte, acum avem dispoziții legale imposibile”, a susținut procurorul Teodor Niță. 

De asemenea, el a mai subliniat că în cadrul operațiunilor de acest fel, este nevoie de resurse umane, financiare și de tehnologie specializată pentru acest domeniu, or’ la momentul actual statul nu are de unde să le pună la dispoziție procurorilor. 

România nu respectă recomandările UE

„Un alt exemplu este cel generat de nerespectarea de către România a recomandărilor Consiliului Europei din 2018, sunt normative publicate în Jurnalele oficiale ale UE legat de logistică, organizare și competența lucrătorilor de mediu”, s-a exprimat procurorul Teodor Niță. 

Potrivit acestuia, un alt lucru care îngreunează luarea unor măsuri în acest sens este faptul că Agenția de Mediu nu are un laborator acreditat pentru astfel de operațiuni.

„Ne chinuim cu expertize și analize de laborator la firme private care nu se știe cui aparțin. Nu mă mir de ce analizele de aer din zona fabricilor de ciment ies bine, deși totul e pârjolit în jur, pentru că trebuie să apelăm la diverse firme private care au o anumită conducere sau un anumit acționariat”, a spus Teodor Niță.

România, groapa de gunoi a Europei

Reamintim că, recent, EvZ a scris despre cum România se transformă în groapa de gunoi a Europei. Firme fantomă transportă gunoaie din Europa în România. Cincisprezece containere încărcate cu deşeuri au fost descoperite în Portul Constanţa, acestea provenind din Germania şi fiind destinate unei firme din Prahova. Comisarii Gărzii de Mediu nu au permis importul acestora pe teritoriul României.