Anunţ important, bio este viitorul, pariaţi pe el! La eco, spre deosebire de OMG-uri, europenii s-au înţeles cu americanii. Practic, produsele agricole europene certificate ecologic pot traversa Atlanticul şi viceversa.

De marţea asta, din 14 februarie, pentru că UE (prin Dacian Cioloş) şi SUA au semnat un acord în domeniu. Criza asta, din 2008 încoace, ne plasează, pentru multă vreme de acum încolo, în limitele resurselor pe care le avem, ne îndreptăm spre o societate de consum durabil.

Agricultura ecologică creşte, creşte!

România, de la 3.409 operatori în agricultura ecologică, în 2006 a ajuns la 10.1253, în 2011. Exemple de producţie ecologică sunt multe, precum membrii cooperativei Bio-Coop de la Sibiu, Ferma ecologică Ţopa a familiei Cişmaş, de lângă Sighişoara. La care se adaugă ferma familiei Lavinia şi Willy Schuster de la Moşna. Şi mulţi alţii sunt înregistraţi de MADR în agricultura ecologică. Ţările europene cu cei mai mulţi operatori de agricultură ecologică, înregistraţi conform EUROSTAT, pentru perioada 2001-2008 sunt Germania (creştere de la 18.111 operatori la 29.244), Spania (creştere de la 16.521 operatori la 23.253), Franţa (de la 15.764 operatori la 20.877), Italia (de la 60.545 operatori, scădere la 49.654). Agricultura organică era practicată în EU27 pe 7, 8 milioane hectare în 2008, o creştere de 7% faţă de 2007.

Pe o perioadă mai lungă de timp, datele disponibile pentru EU25 arată o creştere de 21% în suprafaţa totală cultivată ecologic între 2005 şi 2008. Acum 3 ani, în supermarket-urile din România nu exista vitrină, raft de eco. Acum toate au şi ocupă circa 10% din suprafaţa raionului respectiv. Acum 4 ani nu existau magazine eco în România, acum există câteva zeci. Şapte principii, şi eco/bio/organic doar cu logo european

Feriţi-vă de înşelăciuni şi înşelători, reguli există demult. Nu tot ce este de la ţară este eco-bio-organic., ci doar ceea ce poartă logo-ul european de produs ecologic Toţi credem că ştim despre ce este vorba când vorbim despre, cumpărăm sau vindem eco. UE are un set de reguli precise, un sistem din care fac parte agricultorii eco şi companiile private care certifică agricultura în sistem ecologic. Ca un produs să fie eco-bio-organic, practic trebuie să rezulte dintr-un lanţ de producţie necontaminat.

Şi să respecte următoarele condiţii: rotaţia culturilor; limite stricte pentru pesticide şi fertilizatori sintetici, antibiotice, aditivi ; interdicţia absolută a folosirii OMG-urilor; folosirea îngrăşămintelor naturale; folosirea soiurilor de plante şi a raselor de animale locale, adaptate genetic ; animale crescute în aer liber, cu libertate de mişcare, hrănite organic; să fie folosită împerecherea tradiţională pentru animale din fermă. Şi, după ce au fost verificate aceste condiţii, şi altele, se primeşte, pentru produsul final, logo-ul european ecologic. După perioada de conversie de vreo 2 ani. În Franţa cifra de afaceri a sectorului bio, conform Agence BIO, se apropie de 4 miliarde de euro pentru anul 2011.

Bioeconomia durabilă, o nouă orientare a Uniunii Europene

Sigur, încă strategie, o să spuneţi. Tot săptămâna asta, în 13 februarie la ora 13.00, Comisia Europeană a lansat şi o Strategie pentru bioeconomie durabilă. Dat fiind că “[…] populaţia mondială se va apropia de 9 miliarde de oameni până în 2050, iar resursele naturale sunt finite, Europa are nevoie de resurse biologice regenerabile pentru alimente şi hrană pentru animale sigură şi sănătoasă, precum şi pentru materiale, energie şi alte produse.[…].

Printre altele, este nevoie de o intensificare durabilă a producţiei primare, prin conversia fluxurilor de deşeuri în produse cu valoare adăugată. Eliminarea deşeurilor alimentare reprezintă pentru contribuabilul european un cost de 55-90 EUR pe tonă şi produce 170 de milioane de tone de CO2. Aceste deşeuri ar putea fi transformate în bioenergie sau în alte produse ecologice, creând locuri de muncă şi creştere economică.

Exploraţi România, grădina bio a Europei !

A ieşit lumea în stradă, a ieşit şi un guvern din scenă, a plecat un ministru de la MDRT, a venit altul. Elena Udrea nu mai este la minister, însă sloganul cu Grădina Carpaţilor a rămas. La reuniunea recentă a Romanian Business Leaders, a fost scos la suprafaţă un concept care plutea în aer: România, grădina bio a Europei. Sigur că mai este mult până acolo, alţii sunt înainte, sunt mai angajaţi.

Dar. Ştiaţi că fermierii români au cultivat în 2011, 300.000 de hectare în sistem de agricultură ecologică, cu 40.000 de hectare mai mult ca în anul anterior? Peste 70% din producţie a fost destinată exportului, valoarea acestuia în 2010 a fost de 150 milioane euro. Doar 20% rămâne în ţară. Şi se întoarce sub formă de produse prelucrate. Aşadar, ce vreţi bio-eco-organic şi agricultură durabilă sau agricultură industrială şi industrie alimentară ? Care este viitorul ? Anunţ important, bio este viitorul, pariaţi pe el !