Ovidiu Ionuţ Nicola-Roman, un craiovean în vârstă de 22 de ani, este judecat în SUA pentru fraude pe internet. Învinuiţi în proces mai sunt alte 37 de persoane, dar, deocamdată, este singurul care şi-a recunoscut fapta. Majoritatea celor arestaţi sunt români.
Reţeaua din care făcea parte Nicola-Roman acţiona pe internet, unde avea acces la nume, serii de asigurări sociale şi cărţi de credit. Toate indiciile arată că infracţiunile comise au adus prejudicii câtorva mii de persoane fizice şi mai multor instituţii. Românul a fost arestat în Bulgaria, în baza unui mandat Interpol, pe 6 iunie 2007 şi a fost extrădat în SUA pe 8 noiembrie 2007.
Procurorii estimează că Nicola-Roman este vinovat pentru furtul a 400.000 de dolari şi riscă o pedeapsă de peste patru ani de închisoare şi restituirea integrală a daunelor financiare. Verdictul în cazul său va fi anunţat pe 10 octombrie.
Reţeaua din care făcea parte românul se extindea din SUA, spre Canada, România, Pakistan şi Portugalia, locaţii în care au fost depistaţi membrii reţelei. În urma acestei operaţiuni au mai fost arestaţi cetăţeni americani, vietnamezi, pakistanezi şi mexicani.
Ne puteți urmări și pe Google News
În ceea ce priveşte cazul lui Ovidiu-Ionut Nicola-Roman, conform unui comunicat de presă al Ambasadei SUA la Bucureşti, acesta opera din România, dar este acuzat de fraudă pe internet în districtul Connecticut.
Motiv pentru care mandatele de arestare şi de extrădare au fost formulate de tribunalul din Bridgeport, Connecticut. FBI şi Unitatea pentru Criminalitate Informatică din acest district au colaborat împreună pentru a reţine membrii reţelei. Românii arestaţi în cazul Connecticut sunt din Craiova şi Galaţi: - Ciprian Dumitru Tudor (Craiova) - Ovidiu-Ionuţ Nicola-Roman (Craiova) - Mihai Cristian Dumitru (Craiova) - Petru Bogdan Belbiţa (Craiova) - Radu Mihai Dobrică (Galaţi) - Cornel Ionuţ Toniţa (Galaţi) - Cristian Năvodaru (Galaţi) Modul de operare al celor arestaţi se baza pe metoda "phishing" pe Internet. Astfel, mii de persoane, cu conexiune la internet, au fost fraudate. Schema prevedea trimiterea unor mesaje sub identitatea falsă a unor instituţii financiare, în care erau solicitate informaţii confidenţiale cu privire la numere de cont, parole şi alte coduri personale.
O altă metodă era includerea în mail a unui ataşament. Dacă destinatarul accesa acel document, în calculatorul său se instala automat un program de tip "spyware", care citea informaţii confidenţiale trimise terţilor, de regulă cele financiare. Victimelor li s-au furat numerele de asigurare socială, datele cărţilor de credit şi alte informaţii folosite în tranzacţiile pe internet.
După ce datele erau obţinute, acestea erau trimise în SUA, unde alţi membri ai reţelei foloseacu carduri cu benzi magnetice pentru a crea copii false ale cardurilor autentice. Având toate datele necesare, aceştia accesau conturile şi extrăgeau sumele de bani, urmând ca şi românii să primească partea lor. Procurorii estimează că Nicola-Roman poate fi închis pe o perioadă de 46 până la 57 de luni şi obligat să restitue toată suma.
Pe lângă mandatul din Connecticut, Ovidiu-Ionuţ Nicola-Roman este acuzat în dosare similare în California. Alături de cei şapte români arestaţi în dosarul din Connecticut, alţi 15 au fost reţinuţi în dosare formulate de tribunalul din Los Angeles: Ştefan Sorin Ilinca, Sorin Alin Panait, Costel Bulugea, Nicolae Dragoş Drăghici, Florin Georgel Spiru, Marian Daniel Ciulean, Irinel Nicuşor Stancu, Didi Gabriel Constantin, Mihai Drăghici, Marius Sorin Tomescu, Lucian Zamfirache; Laurenţiu Cristian Busca, Dan Ionescu, Alex Gabriel Paralescu, Andreea Nicoleta Stăncuţa. Se crede că alţi patru cetăţeni cunoscuţi doar prin porecle, “Cryptmaster”, “PaulXSS”; “euro_pin_atm”, “SeleQtor” sunt de asemenea cetăţeni români.
Potrivit acuzaţiilor, românii au fraudat mii de persoane prin “phishing”, cu mai mult de 1,3 milioane de e-mailuri spam trimise în cadrul unui singur atac de acest fel. În ceea ce priveşte capetele de acuzare ale celor 38 de persoane reţinute, acestea sunt: - conspiraţie în conexiune cu dispozitive de acces (pedeapsă cu închisoare de maximum 7 ani şi jumătate) - producerea, folosirea şi traficarea de dispozitive de acces contrafăcute (sentinţă de maximum 10 ani de închisoare) - fraudă bancară (maxim de 30 de ani de închisoare) - furt de identitate cu circumstanţe agravante (2 ani de închisoare), - acces neautorizat într-un computer protejat - posesie de echipamente de creare de astfel de dispozitive (pedeapsă cu închisoare de maximum 15 ani) - acuzaţia de fals.
Toate capetele de acuzare, mai puţin furtul de identitate cu circumstanţe agravante, prevăd amenzi şi termene de eliberare sub supraveghere.
Sursa: Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti
Recomandările noastre
