Amanate in primavara intr-un moment de disperare politica, alegerile europarlamentare incep treptat sa se profileze ca un eveniment cert pentru data de 25 noiembrie.

Partidele si-au depus listele, iar campania electorala va incepe in mai putin de o luna. Cu ce rezultat insa?

Din experienta celorlalte 10 tari cu care am impartit recentul trecut comunist, interesul pentru acest exercitiu electoral este minim. In 2005, media participarii la vot in „noua Europa” a atins doar 28a din electorat. Constienti de aceste antecedente, actualii candidati romani nu prididesc sa ceara campanii menite sa asigure o participare cat mai larga la scrutinul din noiembrie.

Ar fi trebuit s-o ceara din timp, caci este deja tarziu. Guvernul promite abia acum ca va aloca 12 milioane de lei pentru o campanie de informare premergatoare alegerilor europarlamentare. Din experienta tuturor campaniilor similare, concretizate in spoturi profitabile pentru firmele care le produc, nu ne putem astepta la rezultate notabile, mai ales ca organizatorii nu au reusit inca sa gandeasca un mesaj convingator.

Printre variantele vehiculate se numarau, de pilda, popularizarea vacilor romanesti a carora carne se vinde in mai multe state europene sau a carnatilor de Plescoi, ca si cand electoratul roman ar fi capabil sa priceapa doar mesajele legate de mancare si alte nevoi trupesti. Sa speram ca nu se va recurge la prostituatele romance ajunse pe pietele europene inca inainte de integrare, desi un asemenea spot ar putea starni ceva interes.

Cum de la spoturile de campanie nu ne putem astepta la mare lucru, normal ar fi ca politicienii inscrisi in cursa pentru Strasbourg si Bruxelles sa-si convinga singuri alegatorii de importanta alegerilor din noiembrie. Zilele trecute, la o conferinta organizata de CNA, Vasile Dancu cerea o campanie electorala nationala televizata.

Stie domnul Dancu ce stie, cand cere acces aproape nelimitat la radio si televiziune pentru candidatii la europarlamentare. Ceea ce uita si fostul maestru al comunicarii din PSD si nu par sa fi inteles niciodata colegii sai din Parlamentul Romaniei este ca o astfel de campanie nu poate fi eficienta decat in conditiile in care se asigura libertatea totala de informare a alegatorilor si libertatea de expresie si actiune a jurnalistilor implicati.

Or, legile care reglementeaza reflectarea mediatica a campaniei nu fac altceva decat sa limiteze dreptul la informare, si aceasta pentru ca legea alegerilor europarlamentare din acest an a preluat dispozitiile legii de organizare a alegerilor din 2004, cand am asistat la confiscarea de catre politicieni a unei responsabilitati ce revenea de drept Consiliului National al Audiovizualului, singurul abilitat de lege sa reglementeze activitatile din audiovizual, si la impunerea controlului politic asupra emisiunilor informative si de dezbateri.

Aflati asadar, iubiti alegatori, ca nu veti putea afla din emisiunile de stiri nimic interesant despre candidatii si reprezentantii formatiunilor politice angajate in alegeri, indiferent ce ar face, deoarece ei nu pot fi prezenti decat in „emisiunile si dezbaterile electorale” si numai de luni pana vineri, nu cumva in weekend, ca sa nu va strice linistea.

Iar daca vreun ministru este implicat totusi in „fapte sau evenimente speciale de interes public”, atunci prezenta sa trebuie sa fie insotita obligatoriu si de „un punct de vedere opus”, chiar daca, sa zicem, inaugureaza un spital. Emisiunile electorale vor fi strict cronometrate, moderatorii transformandu-se din nou in contabili de minute si secunde. Mai mult, nemultumiti de restrictiile impuse in 2004, parlamentarii s-au gandit ca in 2007 sa interzica si prezentarea sondajelor de opinie pe parcursul intregii campanii. Asta da libertate de informare!

Nu va asteptati, in aceste conditii, la o campanie dinamica, spectaculoasa, relevanta sau interesanta. Atunci cand politicienii le pun botnita jurnalistilor si limiteaza accesul la informatii, politicienii sunt primii care pierd, dar ei nu inteleg niciodata acest lucru. Alegatorii insa, care sunt intotdeauna mai inteligenti decat alesii, vor intelege despre ce este vorba si, mai ales, vor sti sa penalizeze excesele de control politic de care, iata, nici UE nu ne scapa.