EXCLUSIV EVZ. Cineastul mexicano-texan a vorbit pentru "Evenimentul zilei" despre corupţia americană, economia drogurilor şi soluţii la problemele imigranţilor ilegali.

Robert de Niro, Lindsay Lohan, Jessica Alba, Michele Rodriguez şi Steven Seagal. Câţiva dintre actorii care joacă în "Machete", filmul regizat de Robert Rodriguez şi de Ethan Maniquis, care îi oferă pentru prima dată rolul principal redutabilului Danny Trejo.

Premiera românească a lungmetrajului a avut loc recent, iar autorul lui "Sin City" s-a aflat la Festivalul de Film de la Veneţia pentru a promova "Machete", alături de Jessica Alba şi de Danny Trejo.

EVZ: Filmul dv. a fost deja subiectul unei controverse în SUA din cauza modului în care trataţi problema imigranţilor ilegali. Reprezintă lungmetrajul "Machete" o chemare la arme adresată mexicanilor, cu atât mai mult cu cât la final personajul principal devine un mit? Robert Rodriguez: Poate că în filmul următor eroul meu va avea o traiectorie complet diferită, am deja o poveste în cap. Dar "Machete" nu e o chemare la arme, chestiunea imigraţiei constituie doar un fundal al poveştii existente. Am filmat acum un an, dar lungmetrajul pare mai relevant acum.

Nu e un film despre imigraţia ilegală, deşi există acest aspect, dar doar ca un "red herring" (pistă falsă) sau o perdea de fum pentru a distrage atenţia de la ce încearcă, de fapt, să facă personajele negative. Adică, nu să închidă graniţa dintre SUA şi Mexic pentru a împiedica accesul imigranţilor ilegali, ci să o închidă ca drogurile să nu treacă dintr-o parte în cealaltă decât la un preţ mult mai mare. Mi s-a părut o bună răsturnare de situaţie.

"Machete" e mai degrabă despre corupţie. Aceasta e adevărata problemă în SUA! Nu se vorbeşte deloc despre ea. Auzi foarte multe despre imigraţie, dar asta se poate rezolva. Doar că guvernul nu a făcut absolut nimic în această privinţă şi de aici vin toate problemele. Şi în film vezi cum oamenii vin cu soluţiile lor proprii pentru că autorităţile nu mişcă un deget. Cât despre ce se întâmplă acum în America, fiecare stat vine cu soluţiile lui din acelaşi motiv. Asta pot să rezolve şi o vor face, în schimb de corupţie nu se va atinge nimeni.

Care e soluţia dv. personală pentru rezolvarea problemei imigranţilor? Păi, vă pot plictisi la nesfârşit cu asta, dar nu cred că de asta ne aflăm aici. Unii au venit cu sugestii foarte bune care vor fi prezentate publicului. Însă nu înainte de următoarele alegeri! Am scris povestea din "Machete" acum 16 ani, era o problemă atunci şi a rămas la fel, nimeni nu şi-a bătut capul cu problema imigranţilor. După 9/11, cei din guvern s-au gândit s-o lase moartă, să nu facă nimic altceva în afara întăriri securităţii graniţelor.

Neglijenţă totală! Au făcut ca oamenilor să le fie mai greu să intre în SUA, devenise imposibil să obţină green carduri. Erau obligaţi să locuiască în SUA în plină ilegalitate pentru că procesul de obţinere a actelor era imposibil. De exemplu, unde stau la coadă să îmi fac actele? Păi, n-ai unde! În funcţie de ţara din care vii, poţi să intri în SUA într-un an sau în 20. Nu e deloc corect.

Motivul principal pentru care oamenii vin în America este reunificarea familiei, urmat de dorinţa de a munci pentru un salariu mai bun. N-o să aştepte două decenii pentru aşa ceva! Nu, vor trece graniţa şi apoi vor trăi în ilegalitate - n-are nicio logică! Până acum guvernul n-a reacţionat în niciun fel, dar acum, cu toată presiunea, cred că va face ceva.

V-aţi comportat ca politicienii din film, care trag foloase de pe urma dezbaterii privind imigranţii? Nu am făcut-o ca să vând filmul. Am simţit că oamenii ar reacţiona mai puternic la aşa ceva şi că ar mai alimenta puţin dezbaterea despre imigraţie. Mi s-a părut că ar mai exercita presiune asupra autorităţilor. Trailerul meu fals a fost o metodă de a forţa mâna guvernatorului.

"În funcţie de ţara din care vii, poţi să intri în SUA într-un an sau în 20. Nu e deloc corect." ROBERT RODRIGUEZ, regizor, scenarist şi producător

CONTROVERSĂ

Cum să valorifici exploatarea mexicanilor de către americani Ce efect credeţi că are controversa asupra filmului "Machete"? Deocamdată, îi face foarte bine. O dată, pentru că face oamenii conştienţi de această problemă, ier a doua, te face să te bucuri de film la un alt nivel. Cred că era nevoie de aşa ceva sau altfel zeii ne-ar fi lăsat să facem acest film mult mai devreme, cum intenţionam eu. Dar faptul că s-a întâmplat să îl lansăm acum îmi spune că acesta e momentul ideal pentru acest lungmetraj, ce să zic? L-am filmat acum mai mult de un an, dar pare foarte "la zi".

Cred că, tocmai pentru că nu e "direct" în ce priveşte problemele sociale, ci ele sunt doar un fundal pentru partea de entertainment, oamenii chiar or să se bucure de "Machete". E o şmecherie ca să te facă să crezi că emigraţia este subiectul principal, după cum oamenii politici din film se folosesc de un subiect controversat şi fierbinte pentru a căpăta voturi. Dar nu o fac pentru că realmente vor să rezolve problema. Oricum, acest aspect te face să te bucuri de elementul satiric, e un soi de distracţie cu vârf şi îndesat!

Eu am susţinut întotdeauna că "Machete" este un "exploitation film", mai precis un "mexploitation film", un concept şi mai original! Filmele clasice din genul "exploitation" erau făcute de obicei de companii independente. Încercau să concureze cu studiourile, dar nu aveau bani, nu-şi puteau permite staruri, aşa că, dacă exista pe piaţă o temă interesantă şi generatoare de scandal, cum ar fi, să zicem, imigranţii ilegali, se aruncau asupra ei şi făceau filmul repede-repede, cam în acelaşi stil în care am făcut eu "Machete", extrem de violent şi de ţicnit. Şi l-ar fi prezentat drept "un film şocant, desprins din titlurile ziarelor de astăzi!".

Asta era metoda pe care o foloseau ca să bage oamenii în cinematograf. Asta deoarece companiile independente se puteau mişca mult mai repede decât studiourile, lor le-ar fi luat un an să facă un film, pe când ele îl realizau în câteva luni. Dacă te uiţi la "Machete" din perspectiva acestui moment, pare că noi am făcut acelaşi lucru. Dar de fapt a fost invers: întâi a fost filmul, apoi scandalul.

CULISE Jessica Alba a vrut scenă de acţiune, Lindsay Lohan a ştiut ce înseamnă ironia, iar De Niro a afişat un entuziasm de zile mari. Robert Rodriguez detaliază cum îşi alcătuieşte distribuţia

PREZENŢĂ. Trejo, Alba şi Rodriguez s-au simţit la ei acasă la Mostra patronată de Tarantino Foto: Hepta

EVZ: Cum de aţi asamblat o distribuţie cu atât de multe nume mari? Ce strategie aţi folosit pentru a-l aduce pe Robert De Niro? Robert Rodriguez: Păi, ştii, când ai un scenariu, te gândeşti care ar fi actorul ideal pentru fiecare rol, îi dai scenariul, el te refuză şi ajungi la următorul de pe listă, şi tot aşa. Trebuie să începi de la vârf. Pe De Niro îl cunosc de mulţi ani, a lucrat cu mulţi oameni pe care îi ştiu şi care i-au recomandat să lucreze cu mine. Ştiam că era cât de cât interesat să colaborăm la un proiect, dar nu ştiam dacă îl va alege pe acesta. I-am trimis scenariul, i-a plăcut, dar, şi asta a fost grozav, aveam deja trailerul fals, şi asta a fost hotărâtor.

Aşa am ademenit şi numele mari din distribuţia de la "Sin City", acolo filmasem prima secvenţă, le-am arătat-o actorilor şi toţi au văzut aspectul comic, au fost impresionaţi de lookul lungmetrajului şi şi-au zis "Hm, da, aş putea să joc într-un astfel de film". Iar la "Machete" îl vedeau pe Danny capabil să ducă acest film, să fie personajul principal, realizau cât de distractiv era şi apreciau ironia, satira şi cât de amuzant era.

Mai mult, pe De Niro l-am ademenit şi cu un poster fals. I-am luat capul dintr-un poster la "Good Fellas" şi i-am făcut un poster foarte asemănător cu cel pe care îl vedeţi acum, cu două puşti, pe care scria "Robert De Niro în rolul Senatorului". Iar el a zis cu un zâmbet la colţul gurii, "Mdea, merge". Aşa am procedat şi cu restul distribuţiei. Eram la o terasă, la un hotel cu Lindsday Lohan, şi i-am arătat trailerul pe computer. A reacţionat cu un "Wooooow!", apoi la fel a făcut când a văzut posterul cu ea pe post de călugăriţă înarmată cu două arme. De ce aţi ales-o pe Lindsay Lohan pentru acest rol şi cum s-a comportat la filmări? O, a fost minunată. Întotdeauna a existat câte un scandal legat de ea, dar când am angajat-o mi s-a părut şi un act de deformare a tot ce se credea despre ea. Şi ea a apreciat ironia - faptul că la început personajul ei e exact acela pe care toată lumea îl asociază cu ea, dar apoi trece prin această serie de transformări şi devine o sfântă. E drept, una înarmată, care încheie un război (râde). Mi se pare o evoluţie destul de uimitoare.

Jessica Alba ne-a spus că în scenariul iniţial al lui "Machete" nu era nicio scenă de acţiune cu femei. Există o motivaţie macho în spatele acestei decizii? Of, scenariul a trecut prin atâtea schimbări... Stai să mă gândesc... La început nu exista o scenă de acţiune pentru personajul ei. Sigur că nu e vreo motivaţie macho, ajunge să vezi "Grindhouse"! Doar că Jessicăi i-am arătat scenariul într-o formă schematică. Nu a fost ca şi când i l-aş fi dat şi i-aş fi spus "Ăsta e rolul, vreau ca tu să îl joci". I-am arătat scenariul, i-am zis uite, citeşte, dacă îţi place, îţi fac un personaj nou-nouţ. Unul din lucrurile pe care mi le-a cerut a fost o scenă de acţiune.

Am întrebat-o dacă e sigură că vrea să snopească oameni în bătaie şi a răspuns că îşi doreşte asta din toată inima. N-ai spune că e genul, dar, ca să mă convingă, a ridicat piciorul aproape de capul meu. Aha, deci vrei şi nişte kickboxing în film, nu? Bine, atunci filmăm o scenă cu tine care joci un joc video ca să se vadă că eşti bună la kickboxing, ca atunci când faci asta pe bune în film să existe o continuitate.

Nu poţi să arunci un element acolo şi gata! De altfel nici nu aş scrie un rol aşa din senin pentru o femeie care să snopească pe cineva fără ca actriţa în cauză să-şi fi asumat această responsabilitate. Ar fi o prostie, ar trebui să folosesc un cascador de fiecare dată!

De ce l-aţi distribuit pe regizorul şi actorul maghiar Nimród Antal în "Machete"? Noi am lucrat împreună şi la "Predators" (regizat de Nimród Antal şi coprodus de Rodriguez - n.r.) şi uneori trebuie să ai în distribuţie şi actori "locali" şi să ai multe replici pentru ei, cum era cazul personajului lui.

Oricum, mi-am dat seama că bugetul nu-mi permitea să aduc un actor din America. Şi, cum întotdeauna mi s-a părut că regizorii sunt actori mai buni decât se crede (tocmai pentru că au regizat atât de mult) şi e şi o lecţie bună pentru ei, regizează mai bine dacă au şi interpretat, i-am zis lui Nimród Antal "Haide, măcar vino la o probă, pariez că poţi juca asta!".

Uneori scriu roluri şi pentru Quentin (Tarantino - n.r.), căci ştiu ce i-ar plăcea să joace. Iar Nimród Antal a făcut faţă minunat la probe, am râs în hohote, i-am sugerat să includem şi nişte replici în limba maghiară. Apoi a trebuit să îi dau rolul pentru că i-am pasat o poantă foarte bună, pe care nu aş fi putut-o face cu niciun alt actor. Da, acum e un membru al clubului Rodriguez (râde).

Cum de v-a venit ideea să faceţi acea scenă în care Danny sare pe geam şi atârnă de intestine? De la bun început am decis că Machete e un MacGyver mexican. Vezi asta din primul trailer când pune mitraliera pe motocicletă. Ştiam că oamenii vor râde la secvenţa respectivă, dar ideea mea, de când am început să scriu povestea acum 16 ani, era să arăt cât de inventiv şi plin de resurse poate fi un mexican. Bani nu are, trebuie să accepte joburi de orice fel în SUA, aşa că trebuie să se descurce cu orice mijloace are la îndemână.

Şi dacă Machete e încolţit în spital, iar doctorul îi spune "Nu mai există nicio altă ieşire de aici", păi va folosi informaţia pe care tocmai a aflat-o despre lungimea intestinului uman ca să se salveze. Ar face orice, e de neoprit! Trebuia să creez şi eu la un moment dat un Indiana Jones, iar Machete asta e... Împins la extrem, desigur.

Reciclaţi şi genuri cinematografice, şi actori. De ce? Pentru că au valoare în termeni de entertainment. Au avut-o mereu, au lipsit din peisaj, dar, cum să spun, oamenilor le plac oamenii care revin pentru că le resuscită amintirile. Enorm de mult din industria cinematografică are de-a face cu memoria. Îţi plac filmele acum pentru că ţi-au plăcut de când le-ai văzut prima dată, când erai copil.

Aduc înapoi un sentiment vechi într-un mod original. Asta s-a întâmplat cu Mickey Rourke. A jucat mereu bine, dar acum te bucuri altfel de prestaţia lui pentru că tu te-ai schimbat de când l-ai văzut ultima dată. Îmi place să obţin acest efect şi chiar aveam maaaare nevoie de Steven Seagal (râde). Stăteam şi mă gândeam la cine i-ar putea ţine piept lui Danny pe bune, nu să fie vreun tip pe care eşti sigur că îl face praf dintr-o lovitură. Şi nu mă puteam gândi la nimeni pentru rolul de magnat mexican al drogurilor.

Mi-a trecut prin cap Eddie Olmos, dar Steven era o idee mult mai bună. De altfel, Danny lucra se cu el de câteva ori. Acum vreo patru ani m-a sunat de pe platoul pe care filma cu Steven şi mi-a spus "Uite, acum lucrez cu Seagal şi voiam să te rog să ne scrii şi nouă ceva, ca să lucrăm împreună şi la un film de-ale tale".

Am zis "sigur că da" şi am uitat instantaneu. Aşa că eram oarecum asigurat, ştiam că vrea să lucreze cu noi. Steven făcuse o groază pe lungmetraje care ajungeau direct pe DVD. Apoi am văzut un trailer al unui film pe care l-a făcut a cum vreo doi ani, intitulat "Driven to Kill", în care joacă un mafiot rus foarte bronzat şi are un accent foarte puternic. Eh, mi-am zis că putea să fie şi accent mexican, şi dacă apare aşa şi nu face nimic în plus faţă de acest rol, va merge perfect!

Lucraţi cu atâtea staruri, aveţi echipe de marketing... Nu vă e teamă că vă veţi pierde inde pendenţa?La "Machete" am avut un buget atât de mic, încât nu mai crede dacă ţi-aş spune! L-am filmat independent, cu banii mei, şi apoi l-am vândut celor de la Fox. Le-am arătat cinci minute şi posterele, mi-au replicat "Aha, văd că ne-ai făcut toată munca".

Ca şi în cazul lui "El Mariachi", nu l-am făcut ca să arate de 7.000 de dolari, ci să pară mai scump, ca să-l pot vinde pe mai mulţi bani. Doar vinzi valoarea unui film. Toate starurile au venit şi au lucrat contra unor sume simbolice pentru că voiau să lucreze cu mine, pentru că le plăcea scenariul, pentru că era diferit de cele pentru care sunt de obicei plătite bani serioşi... "Machete" poate fi vândut pe mulţi bani, dar realizarea lui n-a costat mare lucru. Nu mi-am pierdut independenţa, doar mă prefac.

"La «Machete» am avut un buget atât de mic încât nu m-ai crede dacă ţi-aş spune! L-am filmat pe banii mei." ROBERT RODRIGUEZ, regizor, scenarist şi producător

CARIERĂ

Un regizor ieftin prin excelenţă

• Născut în Texas, într-o familie mexicano-americană numeroasă, Robert Rodriguez şi-a manifestat interesul pentru cinematografie la vârsta de 7 ani.
• A filmat meciuri de fotbal, a făcut benzi desenate şi a crescut realizând filme horror, SF şi de acţiune cu buget infinitezimal.
• Studiile sale s-ar fi limitat la College of Communication (University of Texas), notele proaste nepermiţându-i să se înscrie la cursuri de film. Aşa că Rodriguez a făcut o trilogie de scurtmetraje care i-au asigurat intrarea la şcoala de film.
• A luat numeroase premii pentru "Bedhead" (1991), iar apoi a făcut pe cobaiul pentru companii de medicamente pentru a-şi strânge bugetul pentru "El Mariachi" (7.000 de euro). Lungmetrajul a sărit în ochi la Sundance – a luat premiul publicului - şi de atunci Rodriguez, deşi a rămas un cineast econom, a avut la dispoziţie ce buget poftea.
• La "Desperado" a lucrat cu Salma Hayek şi Antonio Banderas, a colaborat cu Quentin Tarantino la "From Dusk Till Dawn", iar în 2001 "Spy Kids" (devenit apoi cap de trilogie) încasa 100 de milioane de dolari.
• Următorul film de succes, şi la public, şi la critici, a fost "Sin City" – ecranizarea BD-urilor de Frank Miller.