Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, anunţa la sfârşitul lunii aprilie, cu ocazia Zilei Comunicațiilor, că în proiectul Ro-Net fuseseră finalizate, cu chiu cu vai, lucrările în 300 de localităţi. 

 „Proiectul Ro-Net continuă, iar în prezent contractorul, Telekom, ne-a anunţat că au fost finalizate lucrările în 300 de localităţi, fiind în etapa de recepţie. După ce vor fi recepţionate lucrările, în zonele respective vor fi livrate serviciile necesare. Se poate finaliza anul acesta. Sunt anumite dificultăţi tehnice la nivel de contract, dar care se pot rezolva, fără doar şi poate”, a mai spus Jianu, potrivit Agerpres.

Comisiile s-au constituit, dar membrii nu sunt de acord

Drept urmare, pe 9 mai, coordonatorul proiectului, Corneliu Mănescu a anunţat constituirea a patru comisii de recepţie, formate din câte doi membri ai Unităţii pentru Implementarea Ro-Net. Numai că, printr-o adresă înregistrată la Ministerul Comunicaţiilor, pe 18 mai, cei opt îi anunţă pe Mănescu şi pe secretarul de stat Maria Manuela Catrina că nu vor participa la recepţie până nu se clarifică, printr-un document asumat din punct de vedere juridic, cine este investitorul în cazul Ro-Net. Ei avertizează că, potrivit legii privind calitatea în construcţii, se sancţionează cu amendă de la 20.000 la 40.000 de lei “recepţionarea construcţiei de către investitor cu încălcarea prevederilor legale” şi cu amendă de la 10 la 20 de mii “neasigurarea verificării lucrărilor de construcţii prin specialişti diriginţi de şantier autorizaţi sau care deţin certificate echivalente”. Cei opt mai atrag atenţia că există posibilitatea ca faptele să fie considerate infracţiuni, potrivit aceleiaşi legi.

Istoricul unei investiţii fără de sfârşit

Comisia Europeană a aprobat în toamna lui 2014 contribuţia financiară pentru proiectul Ro-Net, în valoare de 85,6 milioane de euro, prin care 783 de localităţi identificate ca “zone albe” să beneficieze de internet de mare viteză. Valoarea contribuţiei financiare nerambursabile se ridica la 57.104.477 euro. S-a stabilit că Telekom România să realize lucrările în doi ani, Ministerul Comunicaţiilor concesionându-i operarea şi mentenanţa infrastructurii pe 18 ani.
Infrastructura va rămâne în proprietate publică şi va fi disponibilă la nivel wholesale pentru orice operator interesat să furnizeze servicii de internet broadband pentru utilizatorii finali.

Două modificări în şase luni

La finalul lunii mai 2016, Comisia Europeană a decis, din cauza întârzierilor, modificarea proiectului şi împărţirea sa în două etape. Valoarea totală aprobată pentru prima etapă a proiectului era de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane co-finanţarea prin Fondul european de dezvoltare regională. Bugetul proiectului pentru cea de-a doua etapă era de 53 milioane de euro. 

În octombrie, altă modificare din cauza întârzierilor, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 45,7 milioane de euro pentru proiectul demarat pe exerciţiul financiar 2007-2013.

“Nu renunţăm, continuăm

Fostul ministru, Delia Popescu, spunea, la începutul lunii decembrie 2016, că finalizarea proiectului ar fi posibilă până la sfârșitul lui 2017. "În momentul de față (proiectul Ro-Net — n.r.) este în fazare. Deci, am trecut de pe exercițiul financiar trecut pe noul exercițiu financiar 2014 — 2020. Îl vom duce la bună finalitate, cu această întârziere, din păcate, pentru noi. Până la finalul anului nu va fi terminat, de abia în momentul de față suntem în recepție cu o parte dintre cele 783 de localități asociate proiectului Ro-NET, dar nu se va finaliza anul acesta. Cu siguranță vom intra și în anul următor, dar nu renunțăm la acest proiect și continuăm", a spus ministrul Delia Popescu.  Întrebată când estimează că ar putea fi finalizat proiectul, ea a răspuns: "Probabil că vom putea face o estimare la sfârșitul anului 2017. De finalizare".

Suntem aproape de jumătatea anului şi nu s-au finalizat nici jumătate din lucrări, dar nici pe cele terminate nu vrea să le recepţioneze nimeni din cauza problemelor legale care au apărut pe parcurs.

Alt mare proiect de infrastructură care arată bine doar pe hârtie

Considerat a fi unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură de comunicații din România, Ro-Net ar trebui ca la final să ducă la acoperirea cu internet în bandă largă a 783 din cele 2.268 de localități identificate, în faza iniţială, ca “zone albe”.  Acest lucru va contribui, potrivit Ministerului Comunicaţiilor, la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și zonele rurale, aducând internetul în bandă largă mai aproape de 130.000 de gospodării cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi și 2.800 de instituții publice. Mai trebuie precizat că între timp internetul a ajuns în multe dintre “zonele albe” datorită investiţiilor private.