Potrivit acestuia, elaborarea documentului a fost întârziată pe vreme când ministru al transporturilor era Dan Șova, pe motiv că acesta ar fi vrut să traseze „cu carioca câte o autostradă prin curtea fiecărui baron local”.  Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, crede că Masterplanul este bun, dacă vor fi respectate directivele stabilite în el, dar a precizat că se vor pierde doi ani din exercițiul financiar european 2014-2020, din cauză că s-a pus pe hârtie documentul prea târziu.

  1. De ce s-a scos din Masterplan centura Capitalei? 

Dacă centura capitalei este exclusă, cred că nu poate fi decât o eroare, care sper să fie corectată până la finalizarea dezbaterii Masterplanului. Nu-mi pot imagina un Masterplan fără centura Bucureştiului. Așa cum rezultă acum din lista de proiecte prezentată, pentru centura capitalei este prevăzut doar un drum expres pentru partea sudică. Din păcate, pentru traficul de tranzit pe care îl are Capitala și pentru ce estimări sunt, mai ales în condițiile în care în partea de nord a Bucureștiului va prelua și tot traficul adus de autostrăzile plănuite prin Brașov, va fi ultrainsuficient. Bucureştiul are nevoie ca de aer, iar cifrele susţin fără echivoc, de o centură la nivel de autostradă, măcar la nivelul Budapestei.

Din păcate, o miniciună electorală s-a transformat în obsesie. Ma refer la obsesia premierului de a obține cu orice preț finanțare pentru concesiunea Comarnic-Brașov, care a dat peste cap toate calculele si întreg Masterplanul. Nu poți obține finanțare însă pentru un proiect care nu are un studiu de fezabilitate actualizat și care este concesionat pe un traseu mai scurt cu 6 km decât era anunțat inițial, dar la un cost cu 600 de milioane de euro mai mare (1,8 miliarde euro față de 1.2 miliarde euro estimat inițial).

  1. Proiectul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti a fost schimbat. Primii 3 km au alt traseu?

Guvernul Ponta se comportă de parcă nu am mai avea nevoie deloc de acei 3 kilometri, indiferent de traseul lor. În 2012, când am plecat de la minister, pentru București-Ploiești era un calendar foarte clar prin care toată autostrada urma să fie finalizată în acel an. Până la urmă s-au inaugurat doar secțiunea din centura București până în centura Ploiești, iar restul până la intrarea în București a intrat într-un joc de ping-pong cu ”reziliem, nu reziliem, mai avem puțin și inaugurăm” și așa mai departe. Am adresat o interpelare celor de la CNADNR pentru a lămuri exact situația contractuală a ultimilor kilometri, întrucât fostul ministru Șova susținea că s-au reziliat, pentru ca apoi să ni se spună că nu se mai reziliază. Realitatea din teren este însă că nu se lucrează și nu se știe când vor fi finalizați.

  1. Ce părere aveţi despre proiectul Sibiu-Piteşti?

România are nevoie de autostradă între Sibiu și Pitești și nu de un drum expres cu limitări de viteză și care are aceleași riscuri de blocaj ca și un drum național. Economia României este ștrangulată de absența acestei autostrăzi.

Premierul Ponta blochează de doi ani de zile autostrada Sibiu-Pitești, subminând astfel economia națională. Se comportă ca un veritabil domn Goe care se ambiționează să mute coridoarele europene pe la Comarnic-Brașov, doar-doar va veni un finanțator care să facă autostradă pe acolo.

Avem bani europeni gratis pentru Sibiu-Pitești, iar contribuția României ar fi de aproximativ 300 de milioane de euro, dar ei se încăpățânează să ne facă să plătim fiecare din buzunarul nostru 3-4 miliarde de euro pentru concesiunea Comarnic-Brașov. De altfel, și prin Acordul de Parteneriat, documentul semnat cu Comisia Europeană și care spune cum vor fi cheltuiți banii europeni în perioada 2014-2020, România s-a angajat să închidă coridorul Rin-Dunăre, adică să facă autostrada Sibiu-Pitești.

Am auzit minciunelele din ultimul weekend ale domnilor Ponta şi Dragnea, precum că Sibiu-Piteşti ar fi devenit peste noapte autostradă. Nu cred până nu vad un nou Masterplan, refăcut, care să includă Sibiu-Piteşti la nivel de autostradă. Ponta trebuie să prezinte întreg Masterplanul refăcut!

  1. Cât de bună este strategia privind construirea de drumuri expres?

Strategia nu e în sine greşită dacă diferenţiezi corect drumurile de care avem nevoie la nivel de autostradă de cele care pot rămâne în stadiul de drum expres. Este greu, în schimb, să îndrepţi în trei luni ce au stricat alţii în aproape trei ani. “Gogoşile electorale” că vom avea autostrăzi peste tot, că fiecare “baron” va avea propria autostradă, miile de cai verzi pe pereţi îndrugaţi de acoliţii lui Ponta sunt greu de şters cu buretele.

Ministrul Rus a încercat să îndrepte din desenele cu carioca realizate de predecesorul său Șova și de premierul Ponta și a venit cu această propunere a drumurilor expres, care aparent ar reduce din costuri. Trebuie avut în vedere însă că drumurile expres sunt o categorie net inferioară autostrăzilor și care dezavantajează transportul de mărfuri. În primul rând avem o limită de viteză mai mică, apoi avem curbe mai strânse și pante mult mai înclinate, ceea ce e foarte important pentru camioane care vin încărcate cu câte 20 de tone. În plus, absența bandei de urgență face ca riscul de blocaje să fie foarte mare pentru că dacă o mașină rămâne în pană drumul expres rămâne cu o singură bandă. În plus, pentru zonele montane nici nu putem vorbi de reduceri de costuri dacă facem drumuri expres pentru că acolo vorbim de lucrări de artă de tipul viaductelor sau tunelurilor care trebuie din start făcute la nivel de autostradă dacă vrei mai târziu să transformi tot traseul în autostradă.

 

  1. Aţi participat la dezbaterea publică privind Masterplanul care a avut loc marţi la Ministerul Transporturilor. Ne puteţi puncta cinci lucruri din cadrul dezbaterii, care să arate dacă este bun sau nu Msaterplanul?

Cred că este foarte util că pentru finalizarea acestui Masterplan avem o serie de dezbateri publice în care sunt implicați nu doar cei din instituțiile publice, ci și transportatorii, mediul de faceri, utilizatorii de infrastructură practic. La dezbaterea despre transportul rutier au fost, de asemenea, și foarte mulți consultanți specializați în transporturi care au venit cu o serie de observații pertinente. Masterplanul în momentul de față trebuie îmbunătățit pe coordonatele transmise și de Comisia Europeană: revizuirea valorii proiectelor pentru că acum avem practic o favorizare a traseului pe Valea Prahovei în locul celui de pe Valea Oltului prin utilizarea unor cifre nerealiste. Pentru Sibiu-Pitești este utilizată o valoare la nivelul anului 2006, iar pentru Comarnic-Brașov nu este pusă suma la care a fost anunțat contractul. Din nou se vede obsesia premierului Ponta pentru a impune acest traseu pe Valea Prahovei. Comisia Europeană ne cere foarte clar să acordăm prioritate coridoarelor europene, adică “verigii lipsă”, cum o numesc experţii Comisiei, tronsonul Sibiu-Pitești.

  1. Cum comentaţi afirmaţia domnului ministru Ioan Rus: generaţia următoare de miniştri ai Transporturilor o să facă autostrăzi?

Eu cred că avem nevoie de acest Masterplan agreat de toată clasa politică, astfel încât prioritățile și traseele să nu se mai schimbe de la un ministru la altul. Un proiect, dacă este agreat de toată lumea, trebuie continuat chiar și atunci când se schimbă miniștrii sau generațiile de miniștri.

  1. Sunt greşite costurile şi calculele din Masterplan? Dacă da, ne puteţi da exemple?

Important este că dezbaterea pe document a fost transparentă. Este lăudabil totuşi că un ministru îşi asumă o dezbatere transparentă, evident cu consecinţele de rigoare. În loc să ascundă gunoiul sub preş, cum au făcut predecesorii din ultimii doi ani, pune în lumina reflectoarelor adevăratele probleme: prioritizarea şi acordarea investiţiilor după nevoile economice. Rezultatul final sper să fie cel aşteptat de toată lumea.

Sunt câteva erori, dar pot fi uşor îndreptate. În documentul prezentat public sunt câteva greşeli semnalate deja public și de comunitatea forumurilor de infrastructură. Mai precis, atunci când sunt adunate valorile proiectelor suma rezultată nu este egală cu totalul proiectelor (vezi tabelul 4.15 și tabelele 4.18, 4.19, 4.20). Apoi mai sunt niște neconcordanțe legate de numărul de kilometri de autostradă existenți în prezent unde apar sume diferite.

  1. Există riscul ca UE să nu finanţeze acest Masterplan? Dacă da, de ce?

Riscul cel mai mare este că nu vom avea suficient timp să utilizăm fondurile alocate pentru perioada 2014-2020, din cauza întârzierii prezentării acestui Masterplan de către ministrul Șova și premierul Ponta, care au preferat să deseneze cu carioca pe hartă câte o autosradă la fiecare baron în curte. Acum, documentul prezentat trebuie în primul rând să respecte recomandările Comisiei Europene, să fie prezentat și agreat cu aceasta pentru ca anul viitor să putem avea aprobat și programul operațional pentru bugetul 2014-2020 și să putem începe proiectele. Vom avea însă aproape doi ani de întârziere. La Sibiu-Pitești puteau începe lucrările anul acesta dacă nu era anulată în 2012 licitația pentru revizuirea studiului de fezabilitate. În 2012 aveam un calendar ferm agreat cu Comisia Europeană prin care în 2014 începeam lucrările și primeam deja decontări de la Bruxelles, fiind un proiect prioritar european.

Te-ar putea interesa și: