Donald Trump a decis vineri ceea ce au ales alți președinți americani să evite: înlăturarea omului cheie al influenței iraniene în Orientul Mijlociu, care zădărnicea politica americană în toată regiunea.

Predecesorii lui Trump se temeau că eliminarea lui Soleimani, comandantul Forței Qods a Gardienilor Revoluției din Iran, însărcinat cu operațiunile exterioare ale Iranului, nu va provoca un nou conflict într-o regiune unde armata americană este deja implicată în Afganistan și în Irak.

Însă, după trei ani de conflicte cu facțiuni pro-iraniene din regiune, care au culminat cu un atac săptămâna aceasta asupra ambasadei SUA la Bagdad, Donald Trump a ajuns la concluzia că este mai bine să-și asume riscul eliminării lui Soleimani.

Dacă Pentagonul, care l-a ucis pe Soleimani cu „un tir de precizie al unei drone” în apropiere de aeroportul din Bagdan, nu ar fi acționat, „am fi fost vinovați de neglijență”, a declarat ulterior, citat de AFP, șeful statului major american, generalul Mark Milley.

Informații „irefutabile” despre atentate

Statele Unite au avut informații „irefutabile” conform cărora Soleimani plănuia acțiuni mult mai violente, a adăugat generalul Milley. „Riscul reprezentat de inacțiune îl depășea pe cel prezentat de acțiune”.

Nu au fost furnizate detalii despre atacurile pe care Soleimani le-a planificat, însă un oficial al ministerului american al Apărării a declarat că operațiunea eliminării sale a fost grăbită de „hazard”.

Soleimani „a ajuns la aeroport și am avut astfel o oportunitate”, a spus oficialul, sub protecția anonimatului. „Pe baza instrucțiunilor președintelui, am acționat”

Rezultatul justifică mijloacele?

Mulți oficiali și experți americani au avertizat că există riscul unei escaladări tensiunilor cu Iranul, care ar putea duce cele două țări la război deschis.
Uciderea lui Soleimani este o decizie grea, a declarat Max Boot, expert al Council on Foreign Relations, într-un articol publicat de Washington Post.

„Este vorba de moartea celui mai important lider militar străine ucis de Statele Unite, după doborârea avionului în care se afla amiralul Isokoru Yamamoto, în 1943, a subliniat Boot, făcând referire la arhitectul atacului japonez de la Pearl Harbour, în decembrie 1941.

Democrata Elissa Slotkin, fostă analistă a CIA, expertă în mișcările șiite, care a lucrat la Casa Albă și la Pentagon în timpul administrațiilor lui George W. Bush și lui Barack Obama, a amintit că și aceștia au pus problema oportunității uciderii lui Soleimani.

„Ceea ce i-a împiedicat pe cei doi președinți, unul republican și altul democrat, de face din Soleimani o țintă a fost o singură întrebare: merita în fața probabilelor represalii care ar fi implicat uciderea lui Soleimani și posibilității antrenării SUA într-un conflict?”, a declarat Elissa Slotkin.

„Cele două administrații pentru care am lucrat au ajuns la concluzia că rezultatul nu justifica mijloacele”, a adăugat ea.

Însă administrația Trump a făcut un calcul diferit.

Administrația Obama „nu a subestimat niciodată importanța rolului lui Soleimani, în special influența sa dincolo de Orientul Mijlociu, a confirmat Ned Price, consilier al lui Barack Obama.

„Influență care se extinde și spre vest”, a adăugat Price, menționând că Forța Quds poate opera în Europa, America de Sud și chiar în Statele Unite, unde a fost acuzată de tentativă de asasinare a ambasadorului Arabiei Saudite.

A devenit „prea periculos”

Donald Trump nu a urmat însă calea lui Barack Obama, retrăgându-se în 2018 din acordul internațional privind programul nuclear iranian negociat de predecesorul său, alegând în schimb să exercite „presiune maximă” asupra regimului din Teheran printr-un regim sever de sancțiuni economice.

Teheran a răspuns încercând să blocheze traficul maritim în Golful Persic, doborând o dronă americană deasupra strâmtorii Hormuz și bombardând instalații petroliere în Arabia Saudită, prețios aliat al SUA în regiune.

Însă, apreciază expertul Gil Barndollar de la centrul Defense Priorities, politica lui Trump i-a stârnit pe exponenții cei mai radicali ai regimului iranian.

În timp ce în trecut riscul de a-l ucide pe Qassem Soleimani era estimat „prea ridicat”, generalul iranian a devenit „prea periculos”, a explicat Will Fulton, expert independent în politica Iranului.

„Atribuțiile lui Soleimani și raza sa de acțiune s-au extins iar administrația Trump a decis fără îndoială că influența lui Soleimani și capacitatea sa de a inspira și genera evenimente în regiunea au devenit amenințări prea grave pentru a fi lăsate fără răspuns”, a declarat Fulton.

„Sub conducerea mea, politica americană este lipsită de ambiguitate. Pentru teroriștii care doresc sau intenționează să facă rău unui american, am următorul mesaj: vă vom găsi, vă vom elimina, ne vom apăra întotdeauna diplomații, soldații, toți americanii și aliații noștri”, a declarat Trump după eliminarea lui Soleimani.

Te-ar putea interesa și: