Patriarhia Română organizează slujbe de pomenire a eroilor din decembrie 1989

Patriarhia Română organizează slujbe de pomenire a eroilor din decembrie 1989 Anul 1989 a pus capăt regimurilor comuniste din ţările din Europa Centrală şi de Est. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Patriarhia Română organizează slujbe de pomenire în zilele de 20, 21 şi 22 decembrie a eroilor care s-au jertfit pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român. Se împlinesc 34 de ani de la Revoluţia Română.

Revoluție în România. În anul 1989 au luat sfârșit regimurile comuniste din Europa Centrală şi de Est. România a fost singura țară din regiune unde căderea regimului comunist a avut loc într-un mod violent.

Revoluție 1989. Patriarhia Română anunță slujbe de pomenire a eroilor Revoluţiei din decembrie 1989

Slujba de pomenire a acestor eroi va fi săvârşită inclusiv în Catedrala Patriarhală. De asemenea, vor avea loc slujbe în toate bisericile şi mănăstirile din cadrul Patriarhiei Române unde se va sluji Sfânta Liturghie în ziua de 22 decembrie.

Slujbele de pomenire a eroilor vor fi oficiate după următorul calendar:

Ne puteți urmări și pe Google News

Miercuri, 20 decembrie:

• Popeşti-Leordeni, la locul unde a fost aruncată cenuşa eroilor împuşcaţi la Timişoara şi arşi la crematoriul din Bucureşti.

Joi, 21 decembrie:

• Cimitirul „Eroilor Revoluţiei”, ora 10.00.

• Piaţa Universităţii, ora 12.30.

• Sfinţirea Monumentului Eroii martiri de la Sala Dalles – 21 Decembrie 1989, ora 13.30.

Vineri, 22 decembrie:

• Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei din Piaţa Revoluţiei, ora 09.00.

• Radiodifuziunea Română, ora 10.00.

• Televiziunea Română – Troiţa (din faţa instituţiei), ora 11.00.

• Televiziunea Română – Troiţa Paraşutiştilor (din curtea instituţiei), ora 11.30.

• Catedrala Patriarhală, ora 12.00.

Revoluția din 1989 s-a sfârșit cu executarea soților Ceaușescu

Începutul Revoluției a avut loc la Timișoara, între 16 şi 20 decembrie 1989. 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti.

Pe 16 decembrie, mai mulţi credincioşi din oraş demonstrau paşnic, în jurul Catedralei reformate din Piaţa Maria. Aceștia nu erau de acord cu o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat. Pe parcursul zilei s-au adunat din ce în ce mai mulți oameni, iar acest lucru a dus la ciocniri cu forțele de ordine.

A doua zi, la 17 decembrie 1989, timişorenii se adună în stradă în număr foarte mare și strigă „Jos Ceauşescu!", „Jos comunismul”.

Revoluție 1989. Ceaușescu trimite la Timișoara forțe de ordine suplimentare și generali cu experiență din Securitate

La miezul nopţii, forţele de ordine deschid focul asupra manifestanţilor. Atunci sunt ucişi şi răniţi copii, tineri, femei şi bătrâni.

Peste 20.000 de membri ai „gărzilor patriotice" din Dolj şi Râmnicu Vâlcea sunt trimişi să ajute la dispersarea manifestanţilor. Acţiunea eşuează după ce o parte a celor trimişi fraternizează cu timişorenii.

Se trag focuri de armă, fiind lupte în centrul orașului între civili şi militari.

Revoluție 1989

Pe 18 decembrie, Nicolae Ceaușescu îşi începe vizita oficială în Republica Islamică Iran

După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei.

În secret, un număr de peste 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timişoara sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti. În noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul „Cenuşa".

La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român. În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşă ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare.

În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului.

Revoluție 1989. Timişoara devine primul oraş liber al României

În balconul Operei i se înmânează primarului Timişoarei, Petre Moţ, revendicările protestatarilor. Sediul Comitetului judeţean al PCR este înconjurat de muncitori. În încercarea de a rezolva criza, liderii comunişti Emil Bobu şi Constantin Dăscălescu se întâlnesc cu o delegaţie a manifestanţilor, dar fără succes.

Nicolae Ceauşescu revine din vizita oficială din Iran şi anunță instituirea stării de necesitate.

Presa controlată de guvern nu a dat nicio relatare a evenimentelor de la Timişoara.

La 20 decembrie 1989 este emis un Decret prezidenţial prin care se instituie starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş.