Cassandra Locati, profesoară într-o școală primară din Bergamo, și-a pierdut tatăl, Vincenzo, în vârstă de 78 de ani, în martie anul trecut, în doar cinci zile. Paolo Casiraghi, din Osio Sotto, angajat într-o companie multinațională, în decurs de o lună (martie-aprilie 2020) a văzut cum virusul i-a luat mai întâi socrii și apoi, tatăl, Gabriele, în vârstă de 81 de ani.

Aceste episoade și cele ale altor 500 de persoane sunt relatate în citația care este examinată acum de instanța civilă din Roma, căreia i s-au adresat avocații Consuelo Locati, Alessandro Pedone, Piero Pasini, Giovanni Benedetto și Luca Berni pentru a cere condamnarea Președinției Consiliului, a Ministerul Sănătății și a Regiunii Lombardia, precum şi despăgubiri în valoare de aproximativ 100 milioane de euro pentru daunele morale suferite.

În centrul litigiului se află gestionarea crizei de sănătate de către instituții fără „niciun plan de pandemie”, care ar fi trebuit întocmit potrivit unei decizii din 2013 a Parlamentului European și în conformitate cu liniile directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Infecțioase (ECDC).

«Așteptăm de la sistemul judiciar răspunsuri pe care politica nu ni le-a dat niciodată. Vrem să înțelegem de ce cei dragi au murit în câteva zile și dacă s-ar fi putut face ceva pentru a-i salva. Suntem siguri că, cel puțin în faza inițială a pandemiei, medicii au fost nevoiți să facă alegeri, gândindu-se să-i salveze pe cei mai tineri și să-i sacrifice pe cei mai fragili. Au fost puși să facă aceste alegeri și cred că a fost greu și pentru ei. Însă cineva trebuie să ne spună de ce s-au întâmplat toate acestea». «Procuratura din Bergamo se află pe drumul cel bun, funcționează bine, dar cerem instanței civile din Roma să înlăture acea tăcere și acea omerta pe care le-am întâlnit la nivel politic. Regiunea Lombardia, de exemplu, a făcut totul pentru a-i împiedica pe avocații noștri, iar noi ne simțim abandonați. Știm că am ales o cale foarte lungă și plină de dificultăți, dar dacă suntem aici, este pentru că datorăm acest lucru fiinţelor dragi pe care le-am pierdut», explică Cassandra Locati, sora avocatului Consuelo.

Paolo Casiraghi este de aceeaşi părere: «Cine ar fi trebuit să ne protejeze de la început, nu a făcut-o niciodată. Când mergeam să căutăm măști pentru față, dispozitive de siguranță și butelii de oxigen, nu făceam altceva decât să ne învârtim în cerc. Atunci când membrii familiei noastre au fost luați de-acasă cu targa nu știam că nu îi vom mai vedea niciodată și că vom participa la înmormântare prin intermediul telefonului mobil. Politica ne-a dat doar vorbe. Am cerut întâlniri și nu am fost primiți niciodată, am vrut să fim cel puțin ascultați și nu am obținut nici asta. Am fost puşi imediat deoparte». (Rador)