Postul Crăciunului a început la 15 noiembrie și se va termina la 24 decembrie, iar pentru mulți români, această perioadă reprezintă ocazia de a testa diverse rețete culinare fără carne. Printre ele se află și rețeta de sarmale care de-a lungul timpului a fost folosită inclusiv la nunți și botezuri.

În perioada posturilor, mulţi români apelează la rețetele de sarmalele cu orez, cu ciuperci sau cu soia. Totuși, în zona Vasluiului, gospodinele păstrează o reţetă veche, moștenită de la bunici şi străbunici. În prim-plan apare rețeta de sarmale de post cu crupe de porumb sau cu bulgur.

Jurnaliștii de la Agerpres au aflat nu cu mult timp în urmă că în comuna Soleşti, Floarea Grigoruţă știe cel mai bine cum se fac sarmalele cu porumb sau grâu. Când vasluiana era copilă, bunicii ei nu erau obișnuiți cu orezul, așa că au adaptat rețeta de sarmale.

În continuare, vom prezenta rețeta care a marcat generațiile din zona județului Vaslui. Prima dată se taie ceapa, morcovii și păstârnacul în cantităţi egale. Atenție! Pentru a da un gust și mai deosebit acestor sarmale, este nevoie de zarzavat mult.

Ulterior, toate se călesc bine în ulei, după care se adaugă crupe de porumb sau bulgur, adică un grâu sfărâmat la râşniţa cu piatră. În funcție de gust, se adaugă bulion, sare și condimente.

Cele mai bune sarmale se fac în oala de lut

Odată terminate aceste etape, sarmalele se pun într-o oală de lut, pentru că numai într-un astfel de vas fierb cel mai bine. Mare atenție! Dacă sarmalele sunt împăturite în frunze de viţă-de-vie păstrate la borcan ori uscate sau în foi de varză dulce, la fiert se adaugă puţin borş umplut în casă.

Dacă sarmalele sunt făcute cu varză de la butoi, lăsată la desărat, zeama e suficient de acră şi nu mai are nevoie de borş de putină.„Noi, cei care suntem mai în vârstă, avem sobele cu cuptor sau cu rolă, cum se zice pe aici. Dacă le punem într-o oală de lut, sarmalele ies foarte bune. Trebuie să stea la fiert câteva ore, la foc domol, fără să dea în clocot, că apoi sar şi desfac din frunză.

Reţeta e de la bunica mea. Ea făcea foarte mult mâncare de post. Cât era postul de mare, ea îl ţinea şi mânca mălai cu borş de fasole sau cu borş cu crupe de porumb, sarmale de post şi alte mâncăruri din care mâncam cu drag şi noi, nepoţii.

Cum se mânca sănătos în satele din Vaslui

De-abia aşteptam dimineaţa să ne ducem să ne dea bunica mălai, pe care îl punea pe un pănuş de porumb într-o gamelă lăsată în sobă, ca noi să-l găsim cald şi numai bun de mâncat când ajungeam. Era totul bun, simplu, pe placul copiilor.

De la bunica am învăţat multe, căci ea ţinea mai mult post, iar eu le fac aceste mâncăruri copiilor mei şi ei mereu mă pomenesc. Chiar recent am trimis la copii în Anglia păsat, să-şi facă şi ei ce reţete vor când le e dor de casă″, a declarat Floarea Grigoruţă.

Conform sursei citate, reţeta de sarmale de post cu păsat sau bulgur se făcea în trecut chiar şi la nunţi ori botezuri care nu erau ţinute în post. De ce se opta pentru această variantă? Nu toată lumea îşi permitea să facă sarmale cu carne.