Politica
Republica Moldova își schimbă harta. A fost prezentat planul prin care 898 de primării ar putea deveni 273 după alegerile din 2027
Sursa foto: Captură Foto
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova ar putea avea o nouă hartă administrativ-teritorială după alegerile locale din 2027. Numărul primăriilor ar urma să fie redus de la 898 la 273, iar cele 32 de raioane ar putea fi înlocuite cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Noua hartă a fost prezentată joi, 8 octombrie, de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Potrivit autorităților, reforma urmărește să reducă fragmentarea administrației locale și să ofere primăriilor mai multe resurse și specialiști. Scopul este și creșterea capacității acestora de a atrage investiții și de a oferi servicii publice mai bune.
„Obiectivul nostru este să avem primării mai puternice, primării care au mai multe resurse, primării care au echipe mai mari și specializate, primării care pot să dezvolte proiecte, să facă achiziții publice complexe, să facă planificare teritorială și să poată să ofere cetățenilor servicii publice de calitate”, a declarat Alexei Buzu.
Potrivit lui, reforma este necesară pentru a răspunde schimbărilor demografice și economice din țară și pentru a pregăti administrațiile locale pentru oportunitățile oferite de integrarea europeană.
Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova
De ce vrea Guvernul primării mai mari
În prezent, 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori. În perioada 2014–2024, populația acestor primării a scăzut cu 33%. În schimb, localitățile cu peste 10.000 de locuitori au înregistrat o creștere a populației de 36%.
Guvernul consideră că primăriile mici au o capacitate redusă de a asigura servicii publice și de a dezvolta proiecte. Buzu a prezentat și situația infrastructurii de apă și canalizare. Potrivit datelor prezentate de el, opt din zece familii care nu beneficiază de aceste servicii locuiesc în primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
„În Republica Moldova, cum am spus de mai multe ori, avem primari puternici, dar acești primari puternici activează în primării slabe. Avem o fragmentare excesivă la nivel local, deci, 87% din primăriile din țară au o populație sub 3.000 de locuitori. Acești primari, cu echipe mici, în fiecare an sunt puși în situația în care trebuie să rezolve tot mai multe probleme, având o bază fiscală mică și un număr de cetățeni în scădere”, a punctat șeful Cancelariei de Stat.
În viziunea Guvernului, comasarea ar permite concentrarea personalului și a banilor. Primăriile mai mari ar putea avea specialiști în elaborarea proiectelor, achiziții publice și planificare teritorială.
Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova
Primăriile mici costă mai mult pentru fiecare locuitor
Un alt argument prezentat de autorități ține de costurile de administrare. În 2025, bugetele tuturor primăriilor au reprezentat aproximativ 9% din PIB, iar cheltuielile administrative au ajuns, în medie, la circa 30% din bugetele primăriilor. În țările din Balcani, această pondere este de aproximativ 13–15%.
„În 2025, ne-a costat, în medie pe locuitor, 1.138 de lei întreținerea primăriilor. În primăriile cu o populație mai mică de 500 de locuitori, media este de 3.147 de lei. Pentru primăriile cu până la 1.000 de locuitori, media este de 2.039 de lei. Iar în primăriile cu o populație mai mare de 3.000 de locuitori, media este de 763 de lei”, a explicat Buzu.
Ce se întâmplă cu școlile, grădinițele și centrele medicale
Comasarea primăriilor nu înseamnă că serviciile publice vor fi mutate din localități, susține Guvernul. Școlile, grădinițele, centrele medicilor de familie, serviciile sociale, casele de cultură și terenurile sportive ar urma să rămână în comunități.
„La nivel de servicii, acestea nu se vor îndepărta. În comunitate vor rămâne lucrătorii sociali, asistenții sociali, comunitari. Toate serviciile, grădinița, școala, Centrul medicilor de familie, toate vor rămâne pe loc. Casa de cultură, teren sportiv și așa mai departe. Ceea ce unim noi este puterea și capacitățile administrative”, a declarat secretarul general al Guvernului.
În localitățile în care nu va mai exista o primărie separată va activa un reprezentant al primarului. Cetățenii vor putea solicita certificate și adeverințe și vor putea avea audiențe în propria comunitate.
Populația medie a unei primării ar putea ajunge la 6.758 de locuitori
Reforma va schimba semnificativ dimensiunea administrațiilor locale. În prezent, populația medie a unei primării, fără Chișinău, Bălți și Găgăuzia, este de 1.916 locuitori. După amalgamare, aceasta ar urma să ajungă la 6.758 de locuitori.
Buzu susține că noua dimensiune este suficientă pentru consolidarea administrației și nu ar trebui să afecteze democrația locală.
„Media pe țară după procesul de amalgamare, deci odată cu alegerile locale din 2027, va fi de 6.758 de cetățeni. Este o medie care depășește media europeană, dar o medie rezonabilă, pentru că în aceste discuții despre reformă s-a vorbit foarte mult și despre democrația locală, faptul că această reformă, acest efort, ar reduce din democrația locală. Și aceste cifre arată că, de fapt, schimbarea, chiar dacă este substanțială, nu este una atât de radicală”, a declarat el.
Guvernul mai spune că a analizat prezența la alegerile locale din 2019 și 2023. Potrivit autorităților, nu a fost identificată o legătură directă între dimensiunea localității și rata de participare la vot.
Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova
Unele primării vor crește de câteva ori
Noua organizare va schimba considerabil numărul de locuitori administrați de unele primării.
La Cantemir, populația administrată ar urma să crească de la 2.680 la 17.142 de locuitori. La Leușeni, raionul Hâncești, numărul ar crește de la 1.204 la 7.729.
La Mărculești, raionul Florești, populația ar urma să crească de la 1.039 la 5.509 locuitori. La Viișoara, raionul Glodeni, de la 929 la 4.976. La Sărăteni, raionul Hâncești, creșterea ar fi de la 555 la 4.583 de locuitori.
Unele primării noi vor reuni mai multe localități. La Călărași vor fi unite 18 primării, la Șoldănești 15, la Nisporeni 14, la Rezina 13, iar la Cantemir 12.
Peste 4,2 miliarde de lei pentru proiectele comunităților
Pentru localitățile care au ales amalgamarea voluntară, Guvernul oferă stimulente financiare. Unul dintre mecanisme prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al primăriei care se amalgamează.
Printre cele mai mari sume pentru investiții se numără 150 de milioane de lei pentru Ungheni, 110 milioane pentru Călărași, 79 de milioane pentru Orhei, 78 de milioane pentru Rezina și 66 de milioane pentru Râșcani.
„Stimulentul II este cel pentru dezvoltare, echivalentul a 3.000 de lei pe cap de locuitor din primăria care se amalgamează. Acestea sunt top cinci primării după valoarea stimulentelor. Deci, cetățenii de la Ungheni vor beneficia de investiții de 150 de milioane de lei, de la Călărași - de 110 milioane de lei, de la Orhei - 79 de milioane de lei, de la Rezina - 78 de milioane de lei și de la Râșcani - 66 de milioane de lei”, a precizat Buzu.
În total, portofoliul de proiecte finanțat prin acest mecanism depășește 4,2 miliarde de lei. Proiectele ar urma să fie aprobate până la sfârșitul anului și implementate începând cu 2027.
Moldova va avea și noi resurse europene pentru dezvoltare. Printre acestea se numără o nouă tranșă de 157 de milioane de euro.
„Noi avem o oportunitate foarte mare în fața noastră, inclusiv în contextul procesului de integrare europeană, pentru că vor veni mult mai multe resurse, inclusiv prin Planul de Creștere Economică, inclusiv prin această nouă tranșă care a fost alocată de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Noi trebuie să fim pregătiți să avem proiecte, să fim competitivi și să avem capacitatea de implementare a acestor proiecte”, a spus Buzu.
Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova
Cele 32 de raioane ar putea deveni trei regiuni
Noua structură administrativă prevede și înlocuirea celor 32 de raioane cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud.
La alegerile locale din 2027, cetățenii ar urma să primească trei buletine de vot. Unul va fi pentru primar, unul pentru consiliul local și unul pentru consiliul regional.
Consilierii regionali aleși vor desemna ulterior conducerea regiunii, inclusiv președintele și vicepreședinții.
„În 2027, vor primi trei buletine de vot - pentru funcția de primar, deja în circumscripția nouă, pentru candidații la funcția de consilier, în circumscripția nouă, deci în o primărie mai mare, iar al treilea buletin va reflecta candidații la funcția de consilieri regionali. Vor fi aleși consilieri regionali, vor fi validate mandatele, aceștia se vor întruni, așa cum au făcut-o în 2023, și vor alege, în trei regiuni, conducerea regiunii. Aceasta înseamnă președinte, vicepreședinți de regiune”, a explicat Buzu.
Regiunile vor avea în principal atribuții legate de dezvoltarea regională și proiecte comune, inclusiv transfrontaliere. Unele responsabilități ale raioanelor vor reveni primăriilor.
Reforma va fi discutată înainte de a fi aplicată
Noua hartă administrativă nu va intra imediat în vigoare. Guvernul urmează să prezinte în următoarele zile primul pachet de legi necesar pentru implementarea reformei.
Proiectele vor fi consultate cu societatea civilă, fracțiunile parlamentare, partidele extraparlamentare și primăriile vizate. Va urma și o rundă de consultări în fiecare raion.
Până la alegerile locale din 2027, actualele primării vor continua să funcționeze cu actualele hotare și bugete. În această perioadă va fi pregătită tranziția către noua structură.
Guvernul a lansat și o hartă interactivă. Cetățenii pot verifica acolo din ce nouă primărie va face parte localitatea lor, ce alte localități vor fi incluse și care va fi populația noii unități administrative. Harta poate fi accesată și de pe telefon.
Republica Moldova a mai trecut printr-o reformă administrativ-teritorială. La sfârșitul anilor ’90, cele 40 de raioane au fost transformate în zece județe. În 2001, sistemul județelor a fost desființat, iar țara a revenit la organizarea în raioane.
Recomandările noastre
