Întors acasă după vizita pe care i-o făcuse preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, Ceauşescu povestea experienţa.

 „Ceea ce am mai remarcat este şi simplitatea lor în ceea ce priveşte mâncarea. Mănâncă şi puţin, şi prost gătit. În general se servesc două feluri de mâncare; e departe de cum se face la noi. Se dă la început ceva, peşte de regulă şi o friptură. Dacă noi am da salata pe care mi-au dat-o la Casa Albă, s-ar face scandal. La dineul care s-a oferit în onoarea şefilor de state şi guverne ni s-a dat o budincă din mălai. Vinul ni s-a servit în nişte pahare simple şi câte o jumătate de pahar de vin alb şi o jumătate de pahar de vin roşu. L-ai băut, să fii sănătos, nu ţi se mai dă. Aşa că din acest punct de vedere lucrurile sunt foarte bune. În general se bea puţin. În orice caz la prânz nu se bea”, amintea Ceauşescu în stenograma şedinţei Comitetului Executiv din ziua de 29 octombrie 1970, conform historia.ro.

În ceea ce priveşte protocolul, Ceauşescu avea următoarele impresii: „Aici cred că şi noi ar trebui să scoatem de prin bufetele noastre de la ministere băuturile. Să aibă bufetul suc şi apă minerală. Va trebui să revedem şi recepţiile noastre şi fondurile noastre pe care le dăm în acest scop Ministerului Afacerilor Externe şi să stabilim nişte norme foarte strânse. Ceea ce am mai văzut la ei în acest domeniu este că ei nu dau la nimeni pe gratis. Ei au admis 12 oameni care să mănânce gratis la Asociaţia de Politică Externă. În afară de aceştia au fost mulţi şi care a vrut să participe la dejun şi-au plătit dejunul cu 25 de dolari. Şi asta nu a fost numai aici, ci peste tot. Îl invită pe cutare, acesta se consideră onorat, dar îşi plăteşte tacâmul. Ni s-a spus că acest procedeu este un fel de lege în Statele Unite. Din acest punct de vedere, sunt nişte oameni foarte economi şi calculaţi.”