Cartile Agathei Christie au fost cumparate in peste doua miliarde de exemplare, aceasta ocupand locul doi in topul celor mai vanduti scriitori, imediat dupa Shakespeare. A fost tradusa in 70 de limbi si publicata in peste 100 de tari. Cu toate acestea, nu a reusit sa obtina respectul englezilor.

A intrat in Cartea Recordurilor cu piesa de teatru „Mousetrapp”, care se joaca in teatrele din Londra din 1952 si care a ajuns in prezent la 20.000 de reprezentatii. Dar vanzarile-record ale creatoarei celebrilor detectivi Hercule Poirot si Jane Marple nu i-au oferit Agathei Christie si recunoasterea talentului. Laureata in 1955 la prima editie a Premiilor Scriitorilor de Romane Politiste din America si la Premiile Edgar, scriitoarea ramane in continuare contestata de criticii britanici.

Lansarea ei a venit in urma unui pariu. Dorind sa-i demonstreze surorii ei mai mari, Margaret Frary Miller, faptul ca poate scrie, a publicat in 1920 primul sau roman, „The Mysterious Affairs at Styles”, avandu-l pe Hercule Poirot ca personaj principal. Acesta isi va continua cercetarile de detectiv pe parcursul a 30 de romane si 50 de scurte povestiri si va fi primul personaj literar din istorie caruia „New York Times” ii va dedica in 1975 propriul necrolog, dupa ce creatoarea lui decide ca sa-l omoare, in cartea „The Curtain”.

Cel de-al doilea personaj al Agathei Christie, de care aceasta s-a atasat mult mai profund decat de Poirot, este Miss Jane Marple. Aceasta a fost introdusa cititorilor in 1930, odata cu lansarea cartii „The Murder at the Vicarage”.  

Cea mai cunoscuta creatie a scriitoarei ramane insa „Murder on the Orient Express”. Lansata in 1934, povestea, care il are drept protagonist pe Hercule Poirot, a avut de la inceput succes la public. In editia din ianuarie 1934 a publicatiei „Times Literary Supplement” era scris ca „Agatha Christie a reusit sa ofere acestei povestiri atata realism, incat a reusit sa-si tina toti cititorii cu sufletul la gura si sa-i faca sa ghiceasca pana la ultimul capitol”. Cu toate acestea, adevaratul succes pentru „Murder on the Orient Express” a venit odata cu prima ecranizare, in 1974.

Un artist ignorat in propria-i tara

La inceputul anilor 2000, s-a demarat o campanie prin care se urmarea introducerea cartilor publicate de Agatha Christie ca material didactic in scolile si universitatile din Marea Britanie. Aceasta initiativa a starnit diferite reactii, in marea lor majoritate negative, prin care se contesta talentul scriitoarei britanice.

Primele opinii contrare la adresa talentului scriitoarei sunt indreptate spre lipsa stilului artistic. Robert Barnard, un alt autor de romane politiste, declara intr-un articol aparut in publicatia „BBC News Magazine” faptul ca abilitatile scriitoarei nu sunt exceptionale.

„Chiar daca Agatha Christie este renumita in intreaga lume, asta nu inseamna ca este o scriitoare desavarsita, care merita studiata in scoli. Cartile ei sunt o lectura placuta. O poti citi si la 13 ani, si mai tarziu. Dar daca citesti si „Marile Sperante”, de Charles Dickens, vei observa diferenta de complexitate in limbaj si creativitate.”

De asemenea, autorul cartii „A Talent to Deceive, an Appreciation of Agatha Christie” ofera si o explicatie a popularitatii lui Christie: „Lipsa elementelor artistice ii face pe cititori sa priveasca povestirile ei ca pe simple relatari jurnalistice. Iar acest truc ii ofera scriitoarei atat credibilitate in ceea ce relateaza, cat si avantajul unei lecturi usoare, accesibile oricarei categorii de cititori.”

Barnard mai subliniaza ca existenta descrierilor vagi si a personajelor stereotipice il obliga pe cititor sa-si construiasca singur decorurile si portretele personajelor. „Christie ne ofera doar niste caricaturi. Iar cititorul, fara sa realizeze, este cel ce creeaza intreaga scena si defineste toate trasaturile personajelor.”

Teme de succes

Pe de alta parte, fanii detectivilor Poirot si Marple sunt de parere ca succesul Agathei se datoreaza temelor abordate. In opinia lui Johann Hari, un premiat jurnalist la publicatia „The Independent”, Christie ofera „o lume aflata intr-o ordine perfecta, unde cei rai si malitiosi care atenteaza la acest echilibru sunt de fiecare data prinsi si pedepsiti.”

Managerul companiei Chorion, Tamsen Harward, care a achizitionat pachetul majoritar de 64a din actiuni ale Agathei Christie Limited si care acum administreaza creatiile scriitoarei, declara ca Agatha Christie este una dintre cele mai mari talente ale Angliei.

„De ce aceasta scriitoare, ale carei titluri sunt citite de persoane de toate varstele, care a avut vanzari-record si care a facut literatura contemporana a Angliei cunoscuta si in cele mai indepartate colturi ale lumii, nu este studiata in propria-i tara de origine?

Modul in care provoaca imaginatia cititorilor si puzzle-urile pe care le creeaza cu fiecare povestire o aduc si astazi in topul celor mai cititi scriitori. Personajele ei, banale in aparenta, dar care pun la cale cele mai elaborate planuri de crima pot fi foarte usor propriii vostri vecini.

Nu trebuie decat sa citesti ziarele ca sa vezi ca astfel de scenarii se intampla in continuare si in viata cotidiana. Nu sugerez faptul ca poate fi comparata cu Shakespeare. Dar rezultatele vanzarilor si aprecierea internationala ar trebui sa o transforme intr-un scriitor demn sa fie recunoscut si de propria-i tara”, a mai subliniat Harward.

DETECTIVI

Cele mai cunoscute carti ale Agathei Christie

> „The Mystery of the Blue Train”, martie 1928

> „The A.B.C. Murders”, ianuarie 1936

> „Murder in Mesopotamia”, iulie 1936

> „Appointment with Death”, mai 1938

> „The Body in the Library”, 1942

> „The Moving Finger”, 1942

> „Murder is Announced”, iunie 1950

> „4.50 From Paddington”, noiembrie 1954

> „A Caribbean Mystery”, noiembrie 1954

> „Curtain: Poirot's Last Case”, septembrie 1975

> „Sleeping Murder: Miss Marple’s Last Case”, octombrie 1976