Din cuprinsul articolului
Regele Ferdinand, un deces care a subminat politica românească. În 1926, acceptase ca fiul său moștenitor Carol să fie scos din linia succesorală.
Regele Ferdinand a decedat după o rapidă și grea suferință pe 20 iulie 1927. Avea să fie începutul unei tragedii istorice pentru România Mare, care avea să-și consume ultimul act în septembrie 1940.
Regele Ferdinand și degradarea sănătății în 1925
Regele Ferdinand era un mare patriot dar și un mare grumand. Cronicile gastronomice susțin că Regele Ferdinand putea mânca la orice oră, friptură și cartofi prăjiți, fie că era prima oră a dimineții când se ia un mic dejun cu lapte, ceai, cafea, dulceață, unt, brânză, legume, ouă fie târziu în noapte. Este posibil ca regimul său alimentar să fi condus la acest diagnostic.
Regele Ferdinand a început să se simtă rău în anul 1925. Inițial, era supărat de o hernie de disc, ceea ce a dus al o intervenție chirurgicală. Din păcate, regele a început să se simtă rău și din alte motive. În iunie 1925, a plecat în Franța la o cură, pentru că fusese diagnosticată o embolie pulmonară. Întors din Franța, regele s-a simțit mai bine, dar la începutul anului 1926, starea de rău a revenit. Regina Maria pregătea vizitia în SUA și de aceea, l-a chemat pe Doctorul Romalo, unul din marii medici ai Casei Regale a României. Acesta a presupus că ar fi vorba de diabet, de ciroză, deși Ferdinand nu abuza de alcool. Au venit, la sfatul lui Ionel Brătianu mai mulți medici străini, dar rezultatul a fost același, o stare de rău, fără cauze cunoscute.
Regele Ferdinand și agresivitatea cancerului la colon
Regina Maria știa însă că la curte mai era un medic, care își intrase în atribuții după plecarea în Germania a celebrului doctor Wilhelm Kremnitz și anume, doctorul Mamulea, Acesta, fără știrea lui Romalo, a luat decizia să analizeze regimul alimentar și evident, modul în care se făcea tranzitul intestinal al regelui. Așa și-a dat seama că regele Ferdinand nu avea un tranzit bun și că era posibil să aibă o tumoră intestinală, ceea ce însemna un cancer la colon.
Boala s-a agravat iar faimosul medic Ernest Juvara, din familia care l-a dat României și pe celebrul istoric Neagu Djuvara a pus la 15 octombrie 1926, diagnosticul, neoplasm intenstinal. Medicii francezi de la Vichy au spus că operația putea fi riscantă. Romalo nu a spus regelui diagnosticul dar Brătianu a insistat. Averescu a fost cel care i-a spus regelui și acesta s-a supus unei operații în decembrie 1926, pentru că se produsese o ocluzie intestinală. Tumora era în zona colo-rectală.
Decesul din 20 iulie 1927. Peste patru luni, va muri Ionel Brătianu
Regele a suferit enorm, a trăit în perioada de primăvară-vară a anului 1927 într-un cort la palatele Scroviște și Pelișor pentru că avea practicat un anus contra naturii, adică defecarea se făcea prin intestinul gros deviat prin abdomen. Noaptea de 19/20 iulie 1927 a fost una de agonie, regele murind în brațele Reginei Maria.
A fost înlocuit de o Regență condusă de Principele Nicolae în numele regelui minor Mihai. Acesta era fiul legitim al principelui Carol. Peste patru luni și patru zile, la 24 noiembrie 1927, murea suspect și tragic, Ionel Brătianu. Era liderul liberal, principal beneficiar al alungării lui Carol în 1926 și evident al Regenței.
Acest fapt, coroborat cu nemulțumirile față de Regență, cu inerția și lipsa de tact politic a Principelui Nicolae a dus la îndreptarea Opoziției reprezentate de PNȚ creat în 1926 de Iuliu Maniu și Ion Mihalache, spre dezmoștenitul și exilatul Carol Caraiman.
