Evenimentul Zilei > Justitie > RECHIZITORIU Toni Greblă a fost finanțat în campania electorală cu 100.000 de euro de finul Bîrcină
RECHIZITORIU Toni Greblă a fost finanțat în campania electorală cu 100.000 de euro de finul Bîrcină

RECHIZITORIU Toni Greblă a fost finanțat în campania electorală cu 100.000 de euro de finul Bîrcină

Potrivit procurorilor, Toni Greblă, în campaniile electorale din 2008 și 2012 a primit câte 50.000 de euro de al finul său, un influent afacerist local. Contra acestui sprijin financiar, fostul judecător de la Curtea Constituțională apela la funcționarii publici din Gorj pentru a fasvoriza firmele afaceristului.

În fapt, Toni Greblă, în perioada 2008 – 2012 (punctual în legătură cu campaniile electorale din 2008 şi 2012), a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la inc. Ion Bîrcină, în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de cumpărătorul de influenţă Ion Bîrcină, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcţii, transport, fier vechi ş.a.).

Apel la funcționari

De altfel, Greblă se bucura, la nivelul jud. Gorj, de o influenţă, notorietate şi putere, care îi permiteau să determine anumiţi funcţionari (mai ales cei care ocupau funcţii de conducere în companii şi societăţi naţionale şi care aveau în componenta de numire în funcţie o influenţă politică) să favorizeze interesele comerciale ale firmelor conduse de Bîrcină.

Alte acuzații

Toni Greblă, în perioada 2009 – 2015, în calitate de senator (2008 – 20013) şi ulterior judecător de Curte Constituţională (decembrie 2013 – 2015), a pretins şi primit, direct şi indirect, de la cumpărătorul de influenţă Mihai Prundianu mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276,42 lei, din care 360.269,42 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor societăţii ICPE (…..) S.A. (una bucată tractor HI 504 cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 bucăţi struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor de la ferma din (…..) , jud. Gorj) şi 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de şase angajaţi în perioada 2011 – 2015, pe firma Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma din (…..) ), în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de cumpărătorul de influenţă Prundianu, cu interese în domeniul energiei.

Afaceri cu energie

În acest sens, Greblă, folosindu-se de influenţa pe care o avea în calitate de senator în Parlamentul României, în octombrie – decembrie 2011, a intervenit pe lângă (…..) şi (…..)), pentru a-i facilita cumpărătorului de influenţă Prundianu obţinerea unor contracte pe piaţa energiei. Astfel, în perioada 2010 – 2015,Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), astfel cum sunt reglementate de Legea nr.31/1990 modificată, în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate, prev. de art.102 lit.b şi c rap. la art.110 şi art.82 alin.1 lit.a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului).

Din anchetă a rezultat faptul că, în mod neîntrerupt, Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în com. (…..) , jud. Gorj, care, de facto, îndeplinea rigorile juridice ale unei societăţi comerciale cu răspundere limitată.

Fermă cu banii altuia

Greblă şi-a construit o fermă pe terenul soacrei sale, investiţia în această fermă (animale, utilaje, forţă de muncă) fiind suportate în cea mai mare parte de către omul de afaceri Prundianu Conform rechizitoriului, Greblă  Ia avut de la început intenţia de a ascunde sursele de finanţare, creând în acest sens un mecanism de disimulare a proprietarului şi proprietăţii fermei. Din înscrisurile de la dosar, rezultă că ferma agricolă cu pricina se află pe un teren obţinut în baza unor acte de proprietate ale unei persoane care au fost semnate de către Toni Greblă, în calitate de prefect al jud. Gorj la acea dată şi respectiv de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Judecătorul a venit cu terenul soacrei

Pentru a justifica un aşa-zis aport în asociere, Toni Greblă a adus terenul proprietatea soacrei sale. Rolul lui Prundianu în dezvoltarea fermei s-a redus doar la cel de „investitor”, el fiind cel care a suportat investiţia în fermă, folosind resurse din firmele controlate de el.

Din anchetă, a rezultat faptul că acest rol decorativ a fost asumat de la început, iPrundianu având în realitate alte interese economice pentru care dezvolta relaţia cu Toni Greblă  Aceste interese erau de o mai mare anvergură şi priveau producţia şi vânzarea de energie electrică, iPrundianu având marea majoritate a afacerilor axate pe acest obiect de activitate.

În realitate, inc. Prundianu a suportat cu titlu gratuit investiţia de la fermă pentru a-l capacita pe Greblă în obţinerea de contracte importante pe piaţa energiei electrice, lucru care, de altfel, transpare cu uşurinţă din analiza infracţiunilor de cumpărare / trafic de influenţă.

Struți lipsă

De altfel, aşa-zisul interes asumat prin declaraţiile din prezentul dosar de către Prundianu pentru această fermă este deconspirat de probele administrate în cauză, cea mai elocventă dintre ele fiind Decizia de autoimputare a valorii contabile aferente celor 74 bucăţi struţi lipsă, semnată de inc. Prundianu în calitate de administrator special al S.C. ICPE (…..) S.A., aceasta dovedind că el nu a avut nicio evidenţă asupra situaţiei reale de la fermă privind efectivul de animale (struţi), nefiind stabilită nici în documentul de imputare cauza lipsei constatate (decesul, înstrăinarea ş.a.).

Un alt aspect al disimulării îl constituie faptul că inc. Prundianu deşi a suportat o investiţie mare, ferma îmbrăcând de facto statutul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, această aşa-zisă asociere nu a urmat parcursul firesc al înregistrării la Registrul Comerţului, preferându-se varianta în care parte din activele societăţii erau înregistrate de omul de afaceri pe una din firmele profitabile ale acestuia, respectiv S.C. ICPE (…..) S.A., iar forţa de muncă angajată la societate era înregistrată la o asociaţie non-profit, respectiv Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia, controlată tot de el.