Au mai rămas aproximativ trei luni până la recensământul populaţiei. Proba a fost făcută în luna mai şi urmează, în perioada 22-31 octombrie, adevăratul recensământ. Având în vedere că ultimul recensământ al populaţiei a fost organizat acum aproape 10 ani, în 2002, este posibil să vedem rezultate şocante care ne vor schimba total imaginea despre România de astăzi.

Dacă în 2002 au fost număraţi 21,68 de milioane de români, în anii care au urmat, conaţionalii noştri au plecat în valuri peste hotare, în căutarea unor venituri mai mari sau pur şi simplu în căutarea unui loc de muncă.

Până în prezent, nicio instituţie sau autoritate nu a putut spune cu exactitate care este numărul persoanelor care au ales calea străinătăţii. Estimările indică între 1,5 şi 3 milioane de români plecaţi în afară, însă nu există nicio garanţie că numărul acestora nu este mai mare, având în vedere migraţia ilegală înregistrată înainte de aderarea României la Uniunea Europeană şi posibilitatea de a circula fără vize în interiorul UE în prezent.

Chiar şi preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu, declara recent că este îngrijorat nu atât de desfăşurarea recensământului, cât de modul în care românii vor percepe rezultatele acestuia. Potrivit şefului Statisticii, informaţiile preliminare rezultate din recensământul de probă, care a avut loc în perioada 7-16 mai 2011, arată o scădere puternică a populaţiei stabile din România.

Datele din simulare arată o scădere cu 1,5 milioane a populaţiei ţării noastre. Mâine, Vergil Voineagu va veni cu noi detalii, la o conferinţă de presă pe care a anunţat-o.

Ce noutăţi vom afla după recensământ Rezultatele recensământului populaţiei şi locuinţelor, care va fi realizat în această toamnă vor fi disponibile abia în vara anului viitor.

Ce informaţii vom afla după finalizarea acestui proces? Reprezentanţii INS spun că pe baza datelor obţinute vor putea fi descrise tendinţele principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor precum: fenomenul de îmbătrânire a populaţei, fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate, creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale, evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc într-o familie, structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi, componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale, statutul femeilor în cadrul familiei.

Ce schimbări ar putea avea loc Printre posibilele consecinţe ale recensământului se numără reorganizarea unor localităţi, modificarea hărţii colegiilor electorale şi modificarea strategiilor de dezvoltare ale autorităţilor, dar şi a strategiilor de marketing ale companiilor.

Informaţiile recensământului populaţiei şi al locuinţelor vor fi utilizate în lucrări şi cercetări pentru dezvoltariea durabilă cum sunt cele privind dezvoltarea aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv studiile de urbanism), cele ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant, explică reprezentanţii INS.

"În plus, cerinţele prioritare ale fundamentării strategiei şi programelor de dezvoltare regională, precum şi a programelor de dezvoltare economică şi socială a unor regiuni şi zone defavorizate, vor putea fi satisfăcute prin valorificarea corespunzătoare a informaţiilor disponibile ale recensământului", adaugă aceştia.

Cât costă un recensământ Recensământul populaţiei şi locuinţelor din acest an va costa 193 milioane lei (46 milioane euro) şi va implica peste 120.000 de persoane angajate numai pentru operaţiunile de înregistrare în teren.

În cadrul acestui proces, vor fi înregistraţi românii cu domiciliul în ţară, chiar dacă sunt plecaţi momentan în străinătate.

În cazul persoanelor plecate de mai mult de un an, recenzorii vor nota sexul, data naşterii, CNP-ul, unde locuiesc, când au plecat, starea civilă, educaţia, etnia şi ocupaţia. Aceştia însă nu vor fi număraţi în cadrul populaţiei României.