Realegerea lui Putin, problemă pentru Republica Moldova

Realegerea lui Putin, problemă pentru Republica Moldova Vladimir Putin / Sursa foto: Arhiva EVZ

Realegerea lui Vladimir Putin, pentru al cincilea mandat, nu va aduce schimbări spectaculoase în Rusia, crede istoricul Octavian Țîcu.

Ce va face Putin îl cel de-al cincilea mandat

Dar, avertizează acesta, Putin va continua și războiul din Ucraina, dar și lupta pentru destabilizarea situației politice în Republica Moldova și în Europa Occidentală.

„Schimbări spectaculoase nimeni nu va vedea. Vladimir Putin are nevoie de un nou mandat pentru a-și duce la bun sfârșit intențiile. Intențiile lor sunt clare, război în Ucraina și cât mai multe teritorii achiziționate, destabilizarea Republicii Moldova până la preluarea puterii de stat și lupta împotriva Occidentului, destabilizarea Occidentului, deci investirea în partidele xenofobe, rasiste, naționaliste, anti-europene, euro sceptice.

Asta e misiunea lor. Investirea în lideri de genul lui Robert Fico în Slovacia sau Viktor Orban în Ungaria, deci care să clatine barca Uniunii Europene.

Ne puteți urmări și pe Google News

Spre fericirea noastră, războiul a unit polul european, disensiunile între americani și europeni au dispărut. Nu mai sunt șicane cum erau înaintea retragerii din Afganistan și după. Lucrurile au intrat într-o normalitate. Plus, europenii își asumă tot mai mult angajament în războiul din Ucraina și sper foarte mult să-l ducă la bun sfârșit, pentru că în joc este securitatea europeană și chiar viitorul Uniunii Europene”, a declarat Octavian Țîcu la Radio Moldova.

Alegeri în Rusia

Alegeri în Rusia / Sursa foto: Dreamstime.com

Cum au votat rușii din Republica Moldova

Alegătorii din regiunea transnistreană, unde au fost deschise șase secții de votare fără acordul Chișinăului, au votat în proporție de 97% pentru candidatura lui Vladimir Putin. La alegeri au participat peste 45 de mii de alegători, număr de aproape două ori mai mic în comparație cu scrutinul prezidențial din 2018. Dar, evident, cifrele nu pot fi verificate din surse independente, spun experții.

Președinta Maia Sandu a declarat că organizarea alegerilor în stânga Nistrului este o nouă acțiune care sfidează suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Cu toate acestea, prezența redusă la vot în autodeclarata republică Transnistria ar putea însemna că Federația Rusă prezintă cifre umflate atunci când vorbește despre numărul cetățenilor ruși din regiunea transnistreană, spune expertul în securitate Andrei Curăraru. „Transnistria era tradiționalul sultanat electoral în care rezultatele erau comparabile doar cu regiunea cecenă din Federația Rusă și nu ne miră faptul că este un scor atât de înalt pentru Putin”, a spus acesta.

Putin, mai puțini votanți din Transnistria

„Întrebarea de bază este că numărul și prezența la vot este cu mult mai mică decât la alegerile anterioare, vorbim de o prezență sub 50 de mii de persoane, ceea ce vorbește despre o prezență mai mică decât la alegerile anterioare, comparabile cu prezența la vot la referendumul de modificare a Constituției ruse.

Teoretic putem să argumentăm că este legat de secții, dar am văzut informații în spațiul public, nu le-am verificat, dar pe canalele de Telegram transnistrene am văzut că lucrul secțiilor a fost prelungit până la ultimul votant, pentru a le permite acelor oameni care se pare că au fost organizat aduși la vot.

Transnistria

Transnistria

După mine problema nu este în secții, ci în cifrele pe care le prezintă public Federația Rusă că ar fi 220- 250 de mii de cetățeni ruși în regiune. Este o cifră hiper umflată și prezența la vot relativ constantă a 48-50 de mii de votanți, plus o treime, despre numărul real de cetățeni ruși în regiune, iar cifra prezentatî public este legată mai mult de necesitatea de a argumenta de ce se cheltuie bani din bugetul Federației Ruse pentru a sprijini regiunea, că este o regiune importantă pentru Federația Rusă, cu o populație majoră de cetățeni ruși.

Până la urmă aceste rezultate nu pot fi verificate prin mijloace independente. Nu au fost observatori internaționali în care noi să putem avea încredere să urmărească acest exercițiu”, a declarat Andrei Curăraru.