ICCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție) reacționează după ce Viorica Dăncilă şi de alţi membri ai Guvernului au făcut o serie de declarații despre condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea.

Magistraţii atrag atenţia că justiţia se face în sala de judecată, nu în spaţiul public. ICCJ transmite că membrii Guvernului sau ai Parlamentului nu au nicio cădere să aprecieze în ce măsură o hotărâre judecătorească va fi sau nu menținută în apel și, de asemenea, nu au nicio competență să aprecieze dacă acea decizie a fost dată sub o influență a arbitrariului, așa cum s-au exprimat unele voci, scrie Digi.24. 

Totodată, Instanța supremă explică, într-un comunicat de presă, că apreciază libertatea de exprimare, dar aceasta trebuie să fie exercitată în anumite limite. Magistrații ICCJ spun că acuzațiile aduse Instanței supreme potrivit cărora nu ar fi ținut cont de deciziile Curții Constituționale nu pot fi primite, având în vedere că hotărârea pronunțată ieri în cazul liderului PSD, Liviu Dragnea, nici măcar nu a fost motivată. 

Reacția lui Toader 

Tudorel Toader are o reacție dură după ce Înalta Curte și Consiliul Superior al Magistraturii au ieșit cu o contră puternică la atacurile premierului Viorica Dăncilă și ministrului de Interne, Carmen Dan.

”Recapituland: Justitia se realizeaza in sala de judecata; Legile se fac in parlament; CSM da avize consultative doar pentru legile justitiei !

In rest - sa ne cunoastem si sa ne respectam competentele !”, arată Tudorel Toader.

Iată comunicatul ICCJ 

„Potrivit art. 126 alin. 1 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Prin urmare, respectarea Constituţiei şi a principiului separaţiei puterilor în stat impune ca justiţia să se realizeze numai în sala de judecată şi numai în baza dispoziţiilor constituţionale ale legii.

Derularea procedurilor judiciare într-un stat de drept presupune faptul că judecătorii sunt singurii în măsură să se pronunţe asupra temeiniciei unei acuzaţii, în baza probelor aflate la dosar, dar şi faptul că orice analiză asupra celor statuate în primă instanţă nu poate fi realizată decât prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege.

De aceea, membrii Executivului sau Legislativului nu au căderea să aprecieze în ce măsură o hotărâre judecătorească va fi menţinută sau nu în căile de atac şi nici nu au competenţa legală de a constata că aplicarea legii este sub influenţa arbitrariului, toate aceste competenţe aparţinând instanţelor de control judiciar sau Inspecţiei Judiciare, atunci când există indicii că s-ar fi săvârşit o abatere disciplinară.

Înalta Curte a apreciat întotdeauna libertatea de exprimare dar reaminteşte că, potrivit jurisprudenţei CEDO, libertatea de exprimare nu are caracter absolut nici măcar atunci când este vorba de justiţie.

De aceea, a susţine că Înalta Curte a încălcat deciziile Curţii Constituţionale înainte de a cunoaşte conţinutul şi raţionamentul logico-juridic al hotărârii nu poate sluji în nici un fel la corecta informare a publicului şi este de natură a arunca îndoiala şi neîncrederea asupra actului de justiţie.   

Apreciem îndemnul la cumpătare, dar ne îndoim de sinceritatea unui astfel de demers atunci când el este dublat de afirmaţii potrivit cărora este evident că hotărârile au fost politizate sau reprezintă un răspuns vindicativ la presiunea străzii.

Cumpătarea, atunci când este vorba de hotărâri judecătoreşti, presupune cunoaşterea aprofundată a procedurilor judiciare, dar, mai ales, a motivării hotărârii judecătoreşti în discuţie”.