Constantin Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, este coordonatorul unui proiect național, dar n-are în subordine nici măcar un angajat! Situație uluitoare, chiar și pentru România acestor vremuri.

Pierderi grele

– Evenimentul zilei: Ce se mai întâmplă, stimate domnule Vânătoru, cu proiectul Băncii de Semințe de la Buzău? A fost deblocat politic sau bateți pasul pe loc în continuare?

– Constantin Vânătoru: Ce să se întâmple, domnule Saiu, nimic, mă zbat într-o cumplită și nefirească așteptare. O necunoscută, un mister pe care nu mai știu și nici nu cred că mai pot să mi-l explic. A venit primăvara, a trecut și s-au ratat, iată!, momente importante. În loc să fi făcut culturi, să fi dat drumul la treabă, pentru a nu rata și acest an, ne frământăm în zadar.

„Sunt cercetător, nu fac politică!”

– Cum așa?

– Chiar așa. Și asta în ciuda faptului că programul instituției era stabilit. La achiziții era trecut un PCR, util la amprentarea genetică a soiurilor, erau trecute locuri și funcții, tot. Am și acum cercetătorii pregătiți, doar că nu ni se dă undă verde. Ce pierdere! Orice zi scursă înseamnă resursă genetică risipită. Și când mă gândesc că prin această bancă se putea contura embrionul unei strategii de păstrare a semințelor României… Eu nu pot lucra de unul singur, e utopic.

– Poate că situația a fost tergiversată și din cauza pandemiei…

– Haideți, domnule, să fim serioși! Anul trecut l-au blocat – nu vreau să aprofundez motivele, nu-i treaba mea, nu fac politică, sunt cercetător -, apoi a venit Covidul, cine știe ce motive vor mai invoca de aici înainte. Evaluarea resurselor genetice putea începe, dar acești oameni n-au înțeles nimic, n-au priceput cât de important este acest proiect.

Ori da, ori ba

– La ce oameni faceți referire?

– La politicieni în general. E trist că ministrul Oros (n.r. – Adrian-Nechita Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituție în subordinea căreia se află și Banca de Resurse Vegetale de la Buzău) nu-și asumă răspunderea. Ar fi un act de demnitate până la urmă. Să iasă, domne’, și să exprime public o decizie! Una din două: dacă nu vor să sprijine acest proiect, s-o spună, dar să și argumenteze motivele. Dacă vor să-l sprijine, să-i dea drumul, să nu mai piardă vremea! Nu se mai poate așa! Păi, ce facem, dăm senzația că Banca de Resurse Vegetale de la Buzău funcționează? Vă spun eu că nu este așa, nici măcar pe hârtie. Doar funcția mea figurează în acte.

– Și ce faceți în această perioadă?

– Ce făceam și înainte, în fiecare zi, de la șapte dimineața, la opt seara, sunt în câmp, la plante, muncesc, nu iau bani degeaba. Credeți că plantele nu trebuie conservate, îngrijite? Păi, de unde semințe altfel?

Bani, bani, bani

– Sunt salarii mari în joc? Poate acesta este motivul pentru care nu se dă undă verde de la Ministerul Agriculturii. Mai ales acum, când ne așteaptă probabil și o criză financiară, iar resursele merg către domenii vitale…

– Da’ de unde, salarii mari! În cercetare? V-am mai spus, am o vorbă: „În cercetare, decât să stai degeaba, mai bine muncești degeaba!” Și rețineți: o bancă de gene este și va fi mereu un proiect vital pentru orice națiune. Nu mai înșir argumentele, sunt evidente.

Într-un material pe care-l vom publica zilele următoare, vă vom dezvălui amănunte legate de siguranța națională a României. Da, ați citit corect, siguranța națională a României. Stați cu ochii pe evz.ro!