Războiul din Ucraina i-a unit pe europeni. Eșecurile de pe câmpul de luptă și crizele ar putea afecta susținerea pentru Kiev. Sondaj ECFR

Europenii au devenit mult mai uniți, iar diferențele ideologice s-au estompat, între partidele de diferite orientări, după izbucnirea războiului din Ucraina. Un raport bazat pe un sondaj ECFR realizat în zece țări europene indică o apropiere între opinia politică a naționaliștilor și cea a liberalilor. Cercetarea arată o îmbunătățire a percepțiilor despre UE și SUA, care sunt considerate „mai puternice” decât anul trecut. Pe de altă parte, Rusia este văzută ca un „adversar” sau un „rival” de peste 66% dintre europeni. Cu toate acestea, autorii cercetării atrag atenția că apariția unor crize putea „dinamita” poziția Europei cu privire la Ucraina.

La un an de la începerea războiului în Ucraina, europenii sunt uniți în susținerea lor pentru Kiev. Însă această unitate nu ar trebui să fie luată drept sigură. Presiunile costului de trai, înfrângerile armatei ucrainene pe câmpul de luptă și revenirea migrației ca subiect politic ar putea să „dinamiteze” răspunsul unitar european la războiul din Ucraina, potrivit unui raport bazat pe un sondaj paneuropean, publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Noul raport al ECFR îi are ca autori pe experții de politică externă Ivan Krastev și Mark Leonard și este bazat pe sondajul de opinie realizat de YouGov și Datapraxis în Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania. Raportul dezvăluie că, la un an de la izbucnirea războiului în Ucraina, diferențele de opinie din coaliția occidentală nu au crescut, ci au scăzut, și că multe partide politice de stânga și de dreapta sunt acum aparent unite în ceea ce privește susținerea Kievului și lupta armatei ucrainene pentru a-și recupera teritoriul pierdut.

Acest lucru arată că opinia publică din Europa nu mai preferă încheierea rapidă a războiului, cu costul unor pierderi teritoriale pentru Kiev, și că percepțiile despre Rusia au devenit mai dure, în medie 66% dintre respondenții din cele zece țări europene participante la sondaj considerând acum că Moscova este un „adversar” sau un „rival” al țării lor. De asemenea, 40% dintre aceștia cred că Rusia este mai slabă acum decât era înainte de lansarea „operațiunii speciale” din februarie 2022 (doar 13% dintre respondenți o consideră mai puternică).

Krastev și Leonard observă că Europa demonstrează „o surprinzătoare unitate și determinare de a face tot posibilul pentru a susține independența Kievului”. Totuși, aceștia avertizează că presiunile economice care se prefigurează și posibila revenire a migrației ca subiect politic ar putea distruge consensul european în privința Ucrainei. Ei admit că, în următoarele luni, unitatea va fi cel mai probabil influențată „de inflație și de problemele legate de nivelul de trai decât de evenimentele de pe front”.

Concluziile-cheie ale noului sondaj ECFR

UE este văzută ca fiind „mai puternică” decât acum un an. Aproape peste tot, cu excepția Italiei, opinia predominantă este că UE nu este slabă sau mai slabă, ci puternică sau mai puternică decât s-a crezut inițial. Această poziție a fost cea mai evidentă în Portugalia, acolo unde 58% dintre respondenți și-au exprimat acest punct de vedere, însă a fost și opinia deținută de o majoritate sau o pluralitate din: Danemarca (55%), Polonia (54%), România (51%), Estonia (48%), Spania (47%), Germania (45%) și Franța (41%). Puțin europeni (în medie 19%) cred că UE este mai slabă decât au crezut inițial. Și, chiar și în Marea Britanie, care nu mai este un stat membru după Brexit, opinia predominantă este că UE se află într-o poziție mai puternică sau la fel de puternică în comparație cu anul trecut (40% „mai puternică” sau „la fel de puternică”, comparativ cu 32% „mult mai slabă” sau „a fost și este în continuare slabă”).

Determinarea și succesul armatei ucrainene de a împinge înapoi ofensiva rusească i-a convins pe susținătorii anterior pesimiști. În mai 2022, opinia predominantă în țările chestionate de ECFR era că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. Polonia era singura țară în care respondenții preferau ca Rusia să fie pedepsită pentru agresiunea sa, chiar dacă asta însemna un război mai lung. Cu toate acestea, a intervenit o schimbare de opinie, iar astăzi, ideea că războiul dintre Rusia și Ucraina ar trebui să se încheie cât mai repede posibil nu mai este populară printre europeni (deși trebuie reținut că ECFR a formulat diferit această întrebare în 2023).

De exemplu, în Germania și Franța, numărul celor care vor să vadă o încheiere cât mai rapidă a războiului a scăzut cu 10 puncte procentuale. Iar în ansamblu, în cele zece țări participante la sondaj, în medie 29% dintre respondenți vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, în timp ce 38% vor ca Ucraina să-și recapete mai întâi teritoriul, chiar dacă asta va duce la un conflict mai lung.

Europenii se tem mai puțin de un război nuclear

Există un consens în spectrul politic că Ucraina ar trebui să-și redobândească toate teritoriile pierdute în acest conflict. ECFR a descoperit niveluri comparabile de susținere atât printre susținătorii partidului liberal al lui Emmanuel Macron, Republica în Mișcare (LREM), cât și printre susținătorii partidului naționalist de extremă dreaptă al Poloniei, Lege și Justiție, în ceea ce privește dreptul Ucrainei de a revendica toate teritoriile pierdute în acest conflict, fiind vorba de 61% și respectiv 62% dintre respondenți. De asemenea, susținătorii Partidului Verzilor din Germania sunt la fel de agresivi în această privință, 48% dintre ei (o pluralitate) exprimându-și acest punct de vedere.

Îngrijorările cu privire la utilizarea armelor nucleare de către Rusia au scăzut. Dintre respondenții participanți la sondaj, cei din Germania au fost cel mai puțin îngrijorați în acest an, doar 23% (în scădere de la 27% în mai 2022) considerând că utilizarea armelor nucleare este un motiv principal de preocupare în ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina. Scăderea temerilor nucleare a fost cea mai evidentă în Franța (de la 34% la 26%), dar a fost evidentă și în Marea Britanie (de la 37% la 32%) și Spania (de la 36% la 31%).

Rusia este în general văzută ca un „adversar” sau un „rival” de fiecare țară europeană participantă la sondaj. Această poziție a fost cea mai pronunțată în Danemarca (82%), dar a fost de asemenea puternică și majoritară în Estonia (79%), care are o graniță terestră cu Rusia, dar și în Polonia (79%), Marea Britanie (77%), Germania (69%), Spania (65%), Franța (59%), Portugalia (57%) și Italia (54%). Cel mai slab răspuns s-a înregistrat în România, acolo unde 44% dintre respondenți (totuși o pluralitate) au fost de părere că Rusia este un „adversar” sau un „rival”.

Poziția Rusiei este mai slabă conform sondajului

De asemenea, Rusia este considerată „mai slabă” decât acum un an. În cele zece țări europene participante la sondaj, în medie 47% dintre respondenți au considerat că Rusia este „slabă” sau „mai slabă”, în timp ce 32% au considerat că este „puternică” sau „mai puternică”. Respondenții din Estonia (64%), Polonia (61%), Danemarca (56%), Marea Britanie (54%) și, într-o mai mică măsură, Germania (48%) sunt de părere că Rusia se află acum într-o poziție mai slabă sau cel puțin la fel de slabă ca acum un an. Opiniile au fost împărțite în Italia (42% puternică sau mai puternică vs 39% slabă sau mai slabă), Franța (31% vs 38%), România (42% vs 34%), Spania (44% vs 40%) și Portugalia (43% vs 35%).

Poziția Italiei este mai puțin uniformă. Sondajul a dezvăluit că susținătorii partidului de guvernământ Frații Italiei preferă oprirea războiului cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă cedarea de teritorii de către Ucraina, nefiind adepții unui război de durată prin care Ucraina să-și recapete tot teritoriul (42% vs 32%). Această poziție este împărtășită de susținătorii partidului francez Adunarea Națională al lui Marine le Pen (39% vs 30%), partidului Vox din Spania (35% vs 31%) și partidului Chega din Portugalia (42% vs 28%). Totuși, comparativ cu alte partide din Italia, Frații Italiei sunt mai puțin pacifiști.

De exemplu, ECFR a descoperit că, pentru susținătorii Lega, preferința unei încheieri rapide a războiului care ar duce în mod ipotetic la cedarea de teritorii de către Ucraina a fost de 68% la 11% și de 50% la 22% pentru susținătorii Mișcării 5 Stele (M5S). Acest lucru indică o scenă politică fracturată în Italia, care contrastează cu alte țări europene. De asemenea, 42% dintre italieni (o pluralitate) cred că Rusia se află într-o poziție „mai puternică” sau similară cu cea de acum un an. Acesta a fost al treilea cel mai mare scor înregistrat în rândul țărilor participante, după Spania și, la egalitate pe locul doi, Portugalia și România.

Europenii sunt îngrijorați de creșterea costurilor de trai

Îngrijorările referitoare la costul de trai sunt în creștere în Europa. Setul de date al ECFR dezvăluie că, comparativ cu mai 2022, s-a înregistrat o creștere la nivelul blocului comunitar a îngrijorărilor generate de costurile vieții de zi cu zi. Aceste temeri referitoare la nivelul de trai au fost cele mai pronunțate în Italia, acolo unde 34% dintre cei chestionați (în creștere de la 25%) au considerat că aceasta este o îngrijorare majoră ca urmare a războiului dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative în Spania (de la 21% în mai 2022 la 28% în ianuarie 2023), Franța (de la 27% la 31%), Portugalia (de la 25% la 29%) și România (de la 17% la 21%).

Percepțiile despre SUA s-au îmbunătățit, majoritatea respondenților din țările participante la sondaj considerând că SUA este mai puternică acum decât în urmă cu un an sau cel puțin la fel de puternică cum au crezut inițial. De asemenea, SUA este considerată un „aliat” sau un „partener necesar” de majoritatea respondenților din cele zece țări europene. Respondenții din Danemarca (52%) și Marea Britanie (44%) sunt cei care consideră cel mai mult că SUA este un „aliat” al țării lor, în timp ce cetățenii din Germania și Polonia sunt împărțiți: unii văd SUA ca pe un „aliat” (32%, respectiv 42%), alții ca pe un „partener necesar” (33%, respectiv 42%). În Danemarca și Germania, s-a înregistrat o creștere a opiniei că SUA este un „aliat” (52%, respectiv 32% dintre cetățeni având acest punct de vedere), în timp ce 35% dintre danezi și 19% dintre germani considerau că SUA era „aliatul” Europei în urmă cu doi ani.

Europa a devenit mai unită în fața războiului

Autorii raportului, Ivan Krastev și Mark Leonard, observă că există trei grupuri în Europa cu atitudini diferite asupra conflictului: „militanții nordici și estici”, reprezentați de Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie, care susțin urmărirea obiectivelor de către Kiev în acest război; „Vestul ambiguu”, reprezentat de Franța, Germania, Spania, Portugalia, în care opiniile sunt împărțite pe această temă; și „verigile slabe sudice”, reprezentate de Italia și România, care vor să vadă o încheiere rapidă a conflictului, chiar și cu costul cedării de teritorii de către Ucraina.

De asemenea, autorii indică trei factori care contribuie la unitatea europeană în fața războiului:

În primul rând, succesele de pe câmpul de luptă ale armatei ucrainene care au generat susținere pentru ideea recuperării tuturor teritoriilor de către Ucraina la finalul războiului. Krastev și Leonard cred că acest lucru este indicat de faptul că mulți europeni consideră acum că Rusia este o putere globală „mai slabă” și nu mai sunt atât de îngrijorați de perspectiva unei escaladări nucleare. De asemenea, acest lucru este evidențiat și de ideea foarte răspândită că UE se află într-o poziție mai puternică decât părea înainte.

În al doilea rând, este vorba de consensul care s-a format în spectrul politic și care unește în prezent mare parte din orientările de stânga și de dreapta. Invazia Rusiei în Ucraina a contestat ipotezele unei păci după Războiul Rece, forțându-i pe liberalii europeni să redescopere valoarea conceputului de „hard power”, în timp ce, pe de altă parte, a evidențiat valoarea unei acțiuni europene combinate și i-a obligat pe naționaliști să renunțe la dorința de a părăsi UE.

Și, în al treilea rând, coeziunea reînnoită dintre SUA și Europa cu privire la obiectivele de politică externă, mai ales între euroatlanticii tradiționali și suveraționiștii europeni.

Crizele economice ar putea afecta unitatea europeană

Totuși, potrivit lui Krastev și Leonard, elementele fundamentale care unesc mare parte a Europei sunt fragile și ar putea să fie „dinamitate” de alte probleme cu care se confruntă continentul, cum ar fi inflația și îngrijorările privind costul de trai, dar și perspectiva migrației care ar putea diviza din nou partidele de dreapta și de stânga. Această unitate este în mod special vulnerabilă la modificări ale poziției SUA.

Prin urmare, autorii le recomandă liderilor europeni să utilizeze acest spațiu pentru a face progrese în vederea îmbunătățirii rezilienței blocului comunitar și să nu considere sigură această unitate remarcabilă.

Asta înseamnă să facă tot ce pot pentru a echipa Ucraina; să instituie politici referitoare la costul de trai și la gestionarea refugiaților; și, mai presus de toate, să profite de următoarele optsprezece luni pentru a deveni imuni la schimbările politice ce pot avea loc de cealaltă parte a Oceanului Atlantic. Krastev și Leonard sunt de părere că, dacă liderii europeni vor reuși să facă toate aceste lucruri, aceștia vor descoperi că opinia publică va rămâne puternică, contrar așteptărilor Kremlinului.

Concluziile autorilor analizei

Comentând pe baza raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautor și director al ECFR, a declarat că Europa a devenit mai unită decât înante de război.

„La un an de la începerea războiului, Europa este mai unită ca niciodată. În mod extraordinar, războiul a făcut ca naționaliștii și liberalii să susțină împreună Kievul. Însă această unitate ar putea fi testată în anul care urmează: dacă Ucraina va suferi eșecuri pe câmpul de luptă, dacă costurile cu refugiații vor crește sau dacă Washingtonul își va retrage susținerea. Liderii europeni ar trebui să folosească acest an pentru a se pregăti pentru vremurile tulburi care vor urma”, a comentat Mark Leonard.

La rândul său, Ivan Krastev, coautor și președinte al Centrului pentru Strategii Liberale, este de părere că liderii europeni ar trebui să profite de unitatea din această perioadă. Aceștia ar trebui să lucreze mai mult pentru a consolida reziliența continentului la șocuri și la presiunile de natură economică.

„În ciuda așteptărilor Kremlinului, Europa a devenit mult mai unită în ultimul an. Însă rămâne de văzut cât timp va dura această unitate. Liderii europeni ar trebui să profite de această perioadă pentru a consolida reziliența continentului la șocuri, inclusiv în ceea ce privește presiunile generate de costul de trai, și pentru a echipa Ucraina, astfel încât să poată încheia un acord de pace și să câștige războiul, în cele mai bune condiții posibile pentru propriii cetățeni și publicul larg european”, a precizat Ivan Krastev.

Acest nou sondaj și comentariul care îl însoțește fac parte dintr-un proiect mai larg al grupului de reflecție pentru înțelegerea opiniilor cetățenilor cu privire la aspecte globale. Publicările anterioare pe bază de sondaj includ examinări ale atitudinilor europene față de Ucraina și Rusia înainte de conflictul actual; modul în care criza COVID-19 a reordonat opiniile și identitățile politice în Europa; și cercetări despre opiniile și așteptările europene referitoare la Statele Unite și alte puteri internaționale.

Cine sunt autorii cercetării

Mark Leonard este director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), primul grup de reflecție paneuropean. Subiectele sale de interes includ geopolitica și geoeconomia, China, politicile și instituțiile UE. Ultima sa carte, The Age of Unpeace, s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost inclusă pe o listă de „lecturi obligatorii” din Financial Times.

Ivan Krastev este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și Fellow Permanent la Institutul de Științe Umane IWM din Viena. El este membru fondator în Consiliul Director al ECFR și membru în Consiliul de Administrație al Grupului Internațional de Criză. Este autorul cărții Is It Tomorrow, Yet? The Paradoxes of the Pandemic. Este editorialist pentru New York Times și Financial Times.

Despre metodologia sondajului

ECFR a desfășurat acest sondaj la începutul lunii ianuarie 2023 în 10 țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania). Partenerii de sondaj ai ECFR în Europa au fost Datapraxis și YouGov. Acest raport este bazat pe un sondaj de opinie al populațiilor adulte (cu vârsta minimă de 18 ani), desfășurat la începutul lunii ianuarie 2023 în zece țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania). Numărul total de respondenți a fost de 14.439.

Sondajele au fost desfășurate pentru ECFR sub forma unui chestionar online, prin intermediul Datapraxis și YouGov în Danemarca (1.064 respondenți; 3-11 ianuarie), Franța (2.051; 3-12 ianuarie), Germania (2.017; 4-11 ianuarie), Marea Britanie (2.200; 4-10 ianuarie), Italia (1.599; 4-12 ianuarie), Polonia (1.413; 3-20 ianuarie), Portugalia (1.057; 4-12 ianuarie), România (1.003; 4-11 ianuarie) și Spania (1.013; 4-11 ianuarie); și prin intermediul Datapraxis și Norstat în Estonia (1.022; 18-24 ianuarie). În toate aceste țări, eșantionul a fost reprezentativ național pentru datele demografice de bază și voturile anterioare. În Regatul Unit, sondajul nu a inclus Irlanda de Nord, acesta fiind motivul pentru care se face referire la Marea Britanie.

Despre Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR

Această rundă de sondaje și analiza care o însoțește au fost rezultatul colaborării dintre ECFR și proiectul „Europa într-o lume schimbătoare” al Programului Dahrendorf de la St Antony's College, Universitatea Oxford. ECFR a încheiat un parteneriat cu Fundația Calouste Gulbenkian, Think Tank Europa și Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate pe acest proiect.

Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) este un grup de reflecție paneuropean, câștigător de premii. Lansat în octombrie 2007, obiectivul său este de a desfășura cercetări și de a promova o dezbatere informată în Europa despre dezvoltarea unei politici externe europene coerente și eficiente, bazate pe valori. ECFR este o organizație caritabilă independentă și este finanțată dintr-o varietate de surse. Pentru mai multe detalii, vizitați: www.ecfr.eu/about/.

Sondajul european ECFR pre-invazie, din februarie 2022, poate fi accesat la: https://ecfr.eu/publication/the-crisis-of-european-security-what-europeans-think-about-the-war-in-ukraine/.

Sondajul european al grupului de reflecție, la șase luni de la invazia Rusiei în Ucraina, poate fi accesat la: https://ecfr.eu/publication/peace-versus-justice-the-coming-european-split-over-the-war-in-ukraine/

Cea mai recentă cercetare a ECFR pe acest subiect a inclus datele unui sondaj global realizat în China, India, Turcia și Statele Unite. Acest raport poate fi consultat la: https://ecfr.eu/publication/united-west-divided-from-the-rest-global-public-opinion-one-year-into-russias-war-on-ukraine/

Puteți găsi mai multe informații și detalii despre alte cercetări din cadrul acestui program la: https://www.ecfr.eu/europeanpower/unlock.