Răspunsul la întrebarea tuturor... Va izbucni al treilea război mondial?

În  a 6-a zi a invaziei Ucrainei de către Rusia, toată lumea a început să caute răspuns la întrebarea "Va izbucni al treilea război mondial?" După ce preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a ordonat trecerea forţelor de descurajare nucleară "într-un regim special de luptă", foarte multă lume îşi pune această întrebare, pe bună dreptate. Detaliile ştirii...

Răspunsul la această întrebare este nu. Oricât de rea ar fi situaţia de la frontiera dintre Rusia şi Ucrarina, în acest moment nu este la nivelul în care să determine declanşarea unei confruntări armate directe între NATO şi Rusia. De fapt, în timp ce SUA şi Marea Britanie urmăreau îngrozite masarea unui număr atât de mare de forţe militare de-a lungul frontierei încât ar fi fost suficiente pentru invazia Ucrainei, Rusia a retras urgent un număr redus de instructori şi consilieri militari care se aflau în regiune.

La începutul acestei luni, preşedintele SUA, Joe Biden, spunea că "dacă americanii şi ruşii deschid focul unul împotriva celuilalt acest lucru înseamnă un război mondial" şi că în nicio situaţie nu vor fi desfăşuraţi militari americani în Ucraina. Chiar dacă nu ar trebui să ne îngrijorăm, acest lucru depinde de o serie de factori, cum ar fi cine suntem, unde ne aflăm şi de ce va face Rusia de acum încolo.

Dacă sunteţi un militar aflat pe linia frontului din estul Ucrainei, este clar că situaţia este extrem de periculoasă. Milioane de ucraineni se tem pentru modul în care viaţa lor de zi cu zi va fi afectată de criză.

Cât din teritoriul Ucrainei este invadat?

Numai preşedintele Putin şi anturajul lui în care are încredere cunosc planul legat de cât de adânc vor pătrunde trupele ruseşti în Ucraina. Atâta timp cât potenţialele trupe invadatoare ale Rusiei continuă să fie masate la graniţă, atât capitala Ucrainei, Kiev, cât şi celelalte oraşe nu vor fi în siguranţă în faţa atacurilor. Însă pentru NATO şi Occident adevărata linie roşie este ameninţarea Rusiei la adresa unei ţări membre NATO. Conform articolului 5 din Tratatul NATO, întreaga Alianţă militară a Occidentului este obligată să apere statul membru care este atacat. Ucraina nu este ţară membră NATO, dar a anunţat că doreşte să adere la Alianţă. Acest demers este un demers pe care Putin este hotărât să-l împiedice.

Toate ţările din Europa de Est, Estonia, Letonia, Lituania sau Polonia, ţări satelit ale Moscovei în timpul sovieticilor, au devenit membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Există o mare îngrijorare că trupele ruseşti nu vor rămâne în Ucraina şi că sub pretextul "ajutorului acordat" minorităţii ruse din regiunea Baltică vor invada şi această regiune. Din acest motiv, în ultima perioadă, NATO a trimis în ţările membre din Europa de Est trupe suplimentare ca măsură de descurajare.

Cât ar trebui să ne îngrijorăm?

Atât timp cât nu există o confruntare directă între Rusia şi NATO, oricât de rea ar fi această criză, nu există nici un motiv ca aceasta să se transforme într-un război mondial. Să nu uităm că Rusia şi Statele Unite au în total peste 8 mii de focoase nucleare. Din acest motiv, riscul este extrem de mare. Încă mai este valabilă doctrina Distrugere Reciprocă Asigurată (mutually assured distruction - MAD) din perioada Războiului Rece.

Săptămâna trecută, marţi, o sursă militară britanică spunea că "Putin nu va ataca NATO. El vrea numai să transforme Ucraina într-un stat-satelit ca şi Belarus".

"Seamănă cu un dictator furios"

Dar partea cea mai dificilă este ce gândeşte Putin. Ca jucător de şah şi judoka, în ciuda faptului că este cunoscut drept o persoană cu sânge rece şi calculat, discursul rostit de Putin lunea trecută semăna cu al unui dictator foarte furios, nu al unui strateg viclean. A calificat NATO drept "rău" şi a spus într-un mod clar că Ucraina nu are dreptul să existe ca un stat independent, suveran. Ceea ce naşte îngrijorare.

Marea Britanie nu este singura ţară care a impus sancţiuni Rusiei. SUA au făcut şi mai mult în această problemă, iar cel mai recent şi Uniunea Europeană aplică sancţiuni serioase. Dar Germania a fost cea dintâi care a amânat să dea undă verde gazoductului Nord Stream 2 care vine din Rusia. Însă Marea Britanie a fost una dintre ţările care a exercitat cele mai multe presiuni pentru sancţionarea Rusiei.

Cu siguranţă Rusia va riposta. Probabil că firmele occidentale din Rusia vor înregistra pagube, dar după ordinele pe care le va da Putin situaţia s-ar putea înrăutăţi şi mai mult. Aşa cum a avertizat Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, "răzbunarea" ar putea fi un atac cibernetic.

Aceste atacuri, a căror depistare se face cu dificultate, ar putea avea ca ţintă bănci, companii, indivizi şi chiar infrastructură naţională critică. Acum problema este că după ce relaţiile au slăbit de-a lungul anilor cu Moscova, inclusiv în urma otrăvirii opozanţilor ruşi pe teritoriul Marii Britanii, nivelul încrederii dintre Rusia şi Occident este zero.

Din acest motiv, acest nivel este periculos pentru dezbaterile aprinse din rândul opiniei publice, dezbateri legate de cine este responsabil de criza din Ucraina.